Senatul României a adoptat în februarie 2026 o inițiativă legislativă care a stârnit controverse și reacții vehemente din partea comunităților de prosumatori și a organizațiilor civice. Deși legea a fost aprobată tacit și urmează să fie dezbătută de Camera Deputaților, semnalele din teren indică deja o bătălie pentru definirea echilibrului între securitate națională și autonomia individuală în sectorul energiei regenerate.

Noile reguli de securitate cibernetică și impactul asupra prosumatorilor

Proiectul de lege vizează introducerea unor standarde tehnice obligatorii pentru micii producători de energie, în special aceia cu puteri instalate de până la 1 megawatt. Scopul declarat al inițiativei este acela de a proteja infrastructura critică a sistemului energetic național, care devine tot mai vulnerabil pe măsură ce procesul de descentralizare se extinde. În acest context, Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) ar urma să fie responsabil pentru stabilirea regulilor tehnice, prin ordine administrative, menite să asigure integritatea rețelelor și să prevină riscurile generate de proliferarea unităților de producție consensual descentralizate.

Dincolo de intențiile admise, însă, proiectul a stârnit un val de critici. Comunitățile de prosumatori și asociațiile civice din domeniul energiei susțin că legea ar putea duce la intervenții directe în instalațiile fotovoltaice individuale, posibil chiar limitări sau opriri ale producției în anumite situații. Și mai alarmant este faptul că proiectul prevede auditarea tehnică și informatică a sute de mii de echipamente, de la invertoare la panouri solare, aparținând unei varietăți largi de modele și mărci. Acest proces, consideră reprezentanții acestor comunități, ar putea deveni un coșmar logistic și financiar pentru micii producători, limitând libertatea de gestionare a propriilor instalații energetice.

Reacția instituțiilor și provocările legate de securitatea energetică

De partea sa, Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a emis un aviz critic, susținând că propunerea legislativă nu reflectă corect cadrul legislativ existent și subminează rolul autorităților de reglementare. Potrivit ANRE, norme mai eficiente ar trebui să vizeze protejarea infrastructurilor critice și a sistemelor centrale, nu să impună control tehnic asupra fiecărui prosumator în parte. Această poziție a fost susținută și de Consiliul Concurenței, care a cerut lămuriri suplimentare cu privire la domeniul de aplicare al legii, pentru a evita interpretări ambigue și posibile restricții nejustificate.

Contextul acestei dezbateri este unul deosebit de sensibil: în România, peste 250.000 de prosumatori sunt conectați în rețeaua națională, cu o putere totală instalată de peste 3.000 MW. Aceasta reprezintă o parte considerabilă din capacitatea energetică a țării, consolidând ideea că producția descentralizată devine o componentă critică a sistemului național, nu doar o soluție ecologică. În acest nou peisaj, energia regenerabilă distribuită capătă, pe lângă valențele sale de mediu, și valențe de securitate digitală, fiind percepută acum ca un element esențial pentru stabilitatea și reziliența infrastructurii energetice.

Viitorul legislativ și perspectivele reformei

Decizia finală a Camerei Deputaților, care urmează să valideze această propunere, va stabili dacă România va adopta un model centralizat de control cibernetic pentru producția descentralizată sau dacă va opta pentru o abordare diferențiată, menită să protejeze infrastructura critică fără a supraveghea excesiv prosumatorii. În orice caz, această chestiune deschide un capitol nou în modul în care statul și sectorul privat colaborează în zona energiei regenerabile.

Într-un context global în care securitatea cibernetică devine prea importantă pentru a fi tratată superficial, România are în față o alegere dificilă: să pună accent pe protejarea sistemului public și a infrastructurii de bază sau să păstreze autonomia cetățenilor, păstrând în același timp un echilibru între libertate și securitate. Dacă legea va fi adoptată în forma actuală, ea va marca o schimbare profundă de paradigmă, în care energia regenerabilă distribuită nu va mai fi doar o soluție ecologică, ci și un factor de securitate națională. În următoarele luni, decizia politică finală și modul în care această reformă va fi implementată vor deveni decisive pentru conturarea viitorului energeticei românești.