Capacitatea adăposturilor antiatomice din România este limitată, în ciuda existenței unor structuri impresionante, construite în secret în perioada comunistă. Pe lângă adăposturile special amenajate, autoritățile au identificat și alte spații care ar putea fi folosite în caz de urgență, cum ar fi stațiile de metrou sau parcările subterane. Totuși, numărul total de locuri disponibile nu corespunde numărului de locuitori.
Buncărul secret de sub Casa Presei Libere
Unul dintre cele mai fascinante exemple este buncărul de sub Casa Presei Libere din București, cunoscută în trecut drept Casa Scânteii. Clădirea, un simbol al perioadei comuniste, găzduia tipografii și alte activități de publicare. În subsolurile sale, însă, se ascundea un sistem complex de încăperi subterane, construit pentru a asigura funcționarea tipografiei chiar și în cazul unui conflict major.
Conform unui raport secret al CIA din 1963, adăpostul includea două niveluri de subsol, cu cel inferior situat la aproximativ 20 de metri adâncime. Structura era fortificată cu grinzi blindate și susținută de stâlpi masivi din beton armat. „Adăpostul avea uși blindate capabile să reziste armelor antitanc convenționale”, se arată în raport. Totodată, includea tuneluri de evacuare camuflate, precum și generatoare electrice, dormitoare, birouri, dușuri și săli de comandament. Un detaliu inedit era sistemul de ventilație de rezervă, bazat pe biciclete conectate la un ax comun.
Rețeaua subterană a Palatului Parlamentului
Un alt complex impresionant se află sub Palatul Parlamentului, fosta Casa a Poporului. Clădirea, una dintre cele mai mari din lume, ascunde subsoluri vaste, cu galerii care ajung până la 80 de metri adâncime. Aici se găsesc două buncăre antiatomice, un adăpost antiaerian și o rețea de tuneluri de evacuare.
Fostul colonel Nicolae Kovacs, implicat în lucrările subterane, a relatat că Nicolae Ceaușescu a solicitat construirea celui mai performant buncăr antiatomic din blocul socialist. Acesta trebuia să reziste la cutremure puternice, atacuri cu rachete și chiar la explozia a două bombe atomice lansate succesiv. „Buncărul are pereți groși de aproximativ 1,5 metri și o placă specială de protecție împotriva radiațiilor”, a precizat Kovacs. Complexul includea, de asemenea, apartamente destinate conducerii statului în caz de război și opt tuneluri de evacuare, dintre care unul ducea spre stația de metrou Izvor.
Buncărul de lângă Castelul Corvinilor
În apropierea Castelului Corvinilor din Hunedoara se află un alt adăpost neobișnuit. Construcția a fost realizată în anii ’60, într-o perioadă în care combinatul siderurgic din zonă era un important centru industrial.
Adăpostul a fost săpat în stâncile Dealului Sânpetru, în formă de H, cu o lungime de aproximativ 500 de metri și o capacitate de circa 1.000 de persoane. „Interiorul păstrează încă ușile blindate, sistemele de filtro-ventilație și generatorul de curent”, notează documentele vremii. Existau, de asemenea, un centru de comandă și o cameră de comunicații pentru militari. O legendă locală sugerează că tunelurile ar face parte dintr-o galerie mai veche, care ar lega castelul de Cetatea Devei, însă această afirmație nu a fost confirmată.
Guvernul României nu a emis, deocamdată, un comunicat oficial cu privire la stadiul actual al capacității de adăpostire civilă la nivel național.
Sursa: Playtech.ro
