Banca Națională a României (BNR) menține dobânda de politică monetară la 6,5%
București – Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României a decis, în ședința din 7 aprilie, să mențină dobânda de politică monetară la nivelul de 6,5%. Decizia vine pe fondul unor presiuni dezinflaționiste, influențate de cererea agregată, dar și al unor efecte inflaționiste anticipate, generate de criza din Orientul Mijlociu.
Potrivit datelor, inflația anuală a continuat să scadă lent în primele două luni ale anului 2026, ajungând la 9,31% în februarie, de la 9,69% în decembrie 2025. Rata inflației de bază CORE2 ajustată anual a înregistrat o ușoară scădere, ajungând la 8,3% în februarie 2026, de la 8,5% în decembrie 2025. BNR a anticipat o inflație de 3,9% la sfârșitul anului, după ce efectele de bază se vor diminua în a doua jumătate a anului.
Perspectivele inflaționiste și impactul crizei din Orientul Mijlociu
Banca Națională a României anticipează o creștere a inflației în trimestrul doi al acestui an, depășind estimările anterioare. Principalul factor care va influența această creștere sunt prețurile mai mari la combustibili. Creșterea prețurilor la petrol și gaze naturale, în contextul conflictului din Orientul Mijlociu, joacă un rol crucial.
BNR subliniază importanța menținerii stabilității prețurilor pe termen mediu, pentru a asigura o creștere economică durabilă. Incertitudinile interne legate de consolidarea fiscală și riscurile externe asociate evenimentelor din Orientul Mijlociu, precum și impactul asupra economiilor europene și globale, au dus la amânarea unei eventuale reduceri a dobânzii.
Analistii Erste Group, într-o notă de cercetare, menționează că o creștere a ratei dobânzii este puțin probabilă. Aceștia se așteaptă ca BNR să ia în considerare prima reducere a dobânzii nu mai devreme de ultima ședință a anului, programată pentru noiembrie. Acest interval de timp este considerat îndepărtat, având în vedere evoluțiile interne și externe.
Evoluția economică și perspectivele fiscale
Datele recente indică o ușoară redresare a activității economice în primul trimestru din 2026, comparativ cu trimestrul anterior. Totuși, dinamica anuală a PIB-ului a înregistrat o scădere, influențată de o cerere agregată constantă.
În ianuarie 2026, vânzările cu amănuntul și volumul serviciilor către populație au înregistrat un declin anual important. Producția industrială a consemnat o contracție semnificativă, în timp ce exporturile de bunuri și servicii au scăzut. Deficitul comercial și cel de cont curent au continuat să scadă, datorită îmbunătățirii balanței veniturilor secundare.
Progresele în corecția bugetară, inițiate în 2025, ar trebui să intensifice presiunile dezinflaționiste, cu efecte favorabile asupra așteptărilor inflaționiste și asupra ajustării deficitului de cont curent. Totuși, incertitudinile persistă cu privire la măsurile care vor fi adoptate pentru continuarea consolidării bugetare.
Dependența de fondurile europene, în special cele din cadrul PNRR, este crucială pentru a contrabalansa efectele contracționiste ale consolidării bugetare și ale conflictului din Orientul Mijlociu. Aceste fonduri sunt esențiale pentru a implementa reformele structurale necesare, inclusiv tranziția energetică. Actualul președinte al României, Nicușor Dan, și prim-ministrul Ilie Bolojan, vor avea un cuvânt important de spus in ce privește viitorul economic al României.
