Economia României a intrat în recesiune tehnică, conform celor mai recente date publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Această scădere economică, definită de două trimestre consecutive de scădere a Produsului Intern Brut (PIB), este un semnal alarmant pentru viitorul economic al țării. În trimestrul IV din 2025, PIB-ul a înregistrat o scădere de 1,9% față de trimestrul anterior, iar în trimestrul III scăderea a fost de 0,2%.

Adrian Codirlașu, președintele Asociației CFA România, a declarat pentru Digi24 că „economia nu merge bine. Nu va merge bine anul acesta, poate nici anii următori. Va fi greu de ieșit din această situație.” Potrivit acestuia, recesiunea tehnică relevă o realitate complexă, deși economia pe ansamblu a crescut cu aproximativ 0,6% în 2025, ceea ce arată că recesiunea tehnică nu implică neapărat o scădere economică anuală.

Factorii care au dus la recesiune

Unul dintre cei mai importanți factori contribuitori la această contracție economică a fost reducerea consumului, care a fost motorul creșterii economice în anii precedenți. Codirlașu avertizează că „am avut inflație de aproximativ 10%, iar creșterile salariale au fost de doar 5%. Puterea de cumpărare a scăzut semnificativ și n-avea cum să nu se vadă în consum.” Această scădere a consumului va continua să afecteze economia și în viitorul apropiat.

Apetitul scăzut pentru consum este o dovadă a dificultăților întâmpinate de români, care, sub presiunea inflației și a costurilor tot mai mari, își reconsideră cheltuielile. Politicile fiscale restrictive, menite să corecteze deficitul bugetar crescând, prin majorări de taxe, au dus la o slăbire și mai accentuată a puterii de cumpărare a cetățenilor.

Reacția autorităților

Premierul Ilie Bolojan a încercat să minimizeze impactul acestei recesiuni tehnice, spunând că face parte din „costul anticipat și inevitabil” al tranziției către un model economic mai sustenabil, bazat pe investiții și productivitate. Bolojan a subliniat că România nu se află într-o criză economică profundă, ci trece printr-o „perioadă de ajustare”, care este normală în contextul evoluțiilor economice.

La rândul său, consilierul Victor Giosan a adăugat că recesiunile tehnice sunt fenomene frecvente în ciclurile economice și că acestea sunt de obicei urmate de recuperări rapide, în funcție de măsurile adoptate. Cu toate acestea, economiștii rămân prudenți, subliniind că viitorul depinde în mare măsură de capacitatea autorităților de a aborda dezechilibrele bugetare și de a sprijini investițiile.

Perspective îngrijorătoare

Privind înainte, Codirlașu avertizează că România riscă o etapă de stagflație, o combinație de stagnare economică și inflație ridicată, care ar putea complica și mai mult gestionarea economiei. „Reducerea deficitului ar trebui făcută prin tăierea cheltuielilor publice, nu prin creșterea taxelor”, a subliniat el, evidențiind pericolele unei politici fiscale necorespunzătoare în contextul actual.

Indicatorii economici nu arată, în prezent, o criză economică profundă, dar totuși se anunță vremuri dificile pentru români. Există așteptări că revenirea economiei ar putea veni, în parte, din fondurile europene, dar acest lucru este contingent pe implementarea reformelor necesare pentru accesarea acestora. Românii se confruntă astfel cu un sentiment de incertitudine, așteptând cu anxietate evoluția economică din perioada următoare.