Conform Economica: Unitatea 2 a CNE Cernavodă, oprită controlat
Unitatea 2 a Centralei Nucleare-Electrice (CNE) Cernavodă a fost oprită controlat astăzi, la ora 10:53, conform informațiilor transmise de Ministerul Energiei. Autoritățile asigură stabilitatea Sistemului Electroenergetic Național și prognozează că nu există riscuri pentru alimentarea constantă cu energie electrică la nivel național.
Situația aprovizionării cu energie
Potrivit Ministerului Energiei, necesarul de consum este acoperit în condiții normale printr-un mix de resurse, incluzând producție hidro, eoliană, capacități de rezervă pe cărbune și importuri de energie electrică. România dispune, în prezent, de o capacitate transfrontalieră de import de aproximativ 4.000 MW, iar pentru intervalul de vârf din această seară este estimat un necesar de import de până la 2.300 MW, nivel care se încadrează în capacitățile comerciale disponibile. Consumul maxim instantaneu din seara precedentă a fost de aproximativ 7.000 MW, cu circa 300 MW sub nivelul prognozat. Pentru ziua de astăzi, consumul maxim este estimat la aproximativ 6.900 MW.
România dispune de rezerve suplimentare de producție, care pot fi activate în funcție de evoluția situației. Acestea includ capacități pe gaze naturale, cărbune, producție hidro, solară și eoliană, precum și sisteme de stocare în baterii. Printre resursele aflate în rezervă se numără Grupul energetic Rovinari 4 al Complexului Energetic Oltenia, cu o capacitate de 330 MW, și cel puțin 300 MW din producția Hidroelectrica, în limitele tehnice și ale resursei de apă disponibile.
Prognozele indică, pentru următoarele șapte zile, un aport relevant al producției eoliene, cu o producție medie estimată de aproximativ 525 MW, un maxim estimat de 1.560 MW și un minim de aproximativ 100 MW. Combinând producția internă, importurile, resursele hidro și eoliene, precum și capacitățile de rezervă, Sistemul Electroenergetic Național dispune de instrumentele necesare pentru a acoperi deficitul de producție determinat de indisponibilitatea temporară a celor două unități de la CNE Cernavodă. Ministerul Energiei, împreună cu Dispecerul Energetic Național, monitorizează permanent producția, consumul, rezervele disponibile și schimburile transfrontaliere, adaptând în timp real utilizarea resurselor.
Demersuri europene în contextul crizei energetice
În data de 7 august 2026, Ministerul Energiei a transmis Comisiei Europene o alertă timpurie, conform Regulamentului (UE) 2019/941, privind posibilitatea apariției unei crize de energie electrică, în contextul secetei hidrologice severe. Alerta a inclus cauzele posibilei crize, măsurile planificate și întreprinse, precum și nevoia de asistență din partea altor state membre. Ulterior, pe 10 august 2026, România a notificat Comisiei Europene situația de criză, detaliind cauzele deteriorării alimentării cu energie electrică, motivele declarării crizei, măsurile luate și necesitatea menținerii cooperării cu celelalte state membre.
Pe 11 august 2026, a avut loc o reuniune tehnică extraordinară a Electricity Coordination Group, convocată de Comisia Europeană, în contextul valului persistent de căldură și a impactului acestuia asupra securității aprovizionării cu energie electrică la nivel european. România a prezentat evoluția situației, informând că nivelul excepțional de scăzut al Dunării a determinat oprirea Unității 1 CNE Cernavodă la 28 iulie și era anticipată și oprirea Unității 2, cu pierderea a circa 10% din producția națională. România a subliniat utilizarea prioritară a măsurilor de piață, maximizarea producției interne disponibile, a resurselor de stocare și a schimburilor comerciale transfrontaliere, semnalând că oprirea Unității 2 va crește necesarul de import și poate impune, dacă evoluția regională o va cere, utilizarea mecanismelor de sprijin dintre statele membre.
Guvernul a aprobat Planul de pregătire pentru riscuri în domeniul energiei electrice și un set de măsuri care permit Transelectrica să utilizeze instrumentele necesare pentru protejarea Sistemului Electroenergetic Național. Reducerea voluntară a consumului în orele de vârf a fost de aproximativ 200-300 MW, iar autoritățile sunt în dialog cu marii consumatori industriali pentru posibilitatea deplasării unor activități în afara intervalelor de vârf. România a solicitat Comisiei Europene și ENTSO-E realizarea unei evaluări regionale actualizate și clarificări privind disponibilitatea practică a asistenței de urgență între operatorii de transport și sistem. De asemenea, România a semnalat că, în condițiile actuale, retragerea până la 31 august 2026 a celor 710 MW rămași din capacitățile pe cărbune asumate în cadrul jaloanelor PNRR nu ar putea fi realizată fără riscuri suplimentare pentru siguranța Sistemului Electroenergetic Național.
Sursa: Economica
