România, lider detașat în UE la inflație și scumpiri: Scădere alarmantă a nivelului de trai la începutul lui 2026
România a început anul 2026 cu cele mai mari rate ale inflației din Uniunea Europeană, atât la nivel general, cât și în ceea ce privește prețurile alimentelor. Datele economice indică o deteriorare semnificativă a indicatorilor cheie pentru nivelul de trai al românilor, marcând o perioadă dificilă pentru economie. Consumul intern și investițiile bugetare au înregistrat scăderi, în timp ce puterea de cumpărare a populației a fost afectată.
Record negativ la inflația generală și la alimente
Conform datelor Eurostat, în februarie 2026, rata anuală a inflației în România a atins 8,3%, de aproape patru ori mai mult decât media europeană de 2,1%. Nicio altă țară din Uniune nu se apropie de acest nivel, Slovacia și Croația fiind următoarele pe listă, cu 4,0%, respectiv 3,9%.
Presiunea inflaționistă se resimte puternic la nivelul prețurilor alimentelor. În ianuarie 2026, România a înregistrat o inflație alimentară de 7,6%, în timp ce media Uniunii Europene a fost de 2,5%. Această creștere a prețurilor, cu mult peste media europeană, afectează direct puterea de cumpărare a cetățenilor și, implicit, nivelul de trai.
Consumul și investițiile în declin
Evoluția prețurilor la alimente a arătat o creștere constantă, începând cu a doua jumătate a anului 2024. După o perioadă de creșteri moderate și chiar ieftiniri, prețurile au reintrat pe creștere, ajungând la 7,6% în ianuarie 2026. Aceste cifre indică o presiune constantă asupra bugetelor familiilor.
În paralel, datele referitoare la consum arată o tendință descendentă. După ce a fost pe plus în prima parte a anului 2025, consumul a intrat pe minus din august 2025, ajungând la -6,2% în februarie 2026. Aceasta reflectă o scădere a încrederii consumatorilor și o diminuare a cererii interne.
Investițiile finanțate din bugetul de stat au suferit, de asemenea, o scădere abruptă. În primele două luni ale anului 2026, acestea au totalizat 2.596 milioane de lei, față de 5.718 milioane de lei în aceeași perioadă a anului precedent, reprezentând un recul de 55%.
Puterea de cumpărare în scădere și efectele asupra populației
Eroziunea puterii de cumpărare este vizibilă în cazul veniturilor salariale. În timp ce în primăvara anului 2025 se înregistrau creșteri, din iulie 2025, salariul mediu net a intrat în teritoriu negativ, ajungând la -5,0% în februarie 2026. Această scădere a venitului real afectează capacitatea populației de a face față costurilor ridicate.
Un contrast puternic se observă în ceea ce privește puterea de cumpărare a pensiilor. În timp ce în a doua parte a anului 2024 s-au înregistrat creșteri semnificative, din septembrie 2025, indicatorul a trecut sub zero. Această scădere accentuată afectează în mod direct pensionarii, care se confruntă cu o scădere semnificativă a puterii de cumpărare.
În februarie 2026, puterea de cumpărare a pensiei medii a înregistrat un minus de 8,3%.
