România domină în topul europenilor la numărul de zile de vacanță ale elevilor, fiind, conform datelor pentru anul școlar 2025-2026, țara cu cea mai lungă perioadă de întreruperi escolares în Uniunea Europeană. Cu un total de 117 zile de vacanță, țara noastră este depășită în clasament doar de câteva state cu specific condiționat, precum țările baltice și Malta, cele mai frecvent menționate drept exemple de destinații cu o politică foarte generoasă în ceea ce privește perioadele de odihnă pentru elevi. Această situație ridică semne de întrebare atât despre echilibrul între perioadele de învățare și cele de relaxare, cât și despre modul în care sistemul educațional se aliniază cu cele din alte state europene.

România, fruntașă europeană în vacanțele școlare

Pe fondul unui sistem educațional tot mai contestat pentru încărcătura sa, principalul punct de discuție devine durata vacanțelor. Potrivit datelor cele mai recente, în cadrul anului școlar 2025-2026, elevii români beneficiază de 117 zile de vacanță, incluzând vacanța de vară, cele de iarnă, primăvară și vacanțele intermediare. În comparație cu alte țări din Uniunea Europeană, această cifră plasează România pe locul al cincilea, fiind depășită doar de culturi tradiționale pentru perioade extinse de odihnă.

De exemplu, țările baltice și Malta oferă perioade de vacanță de aproximativ 120 de zile, însă diferențele nu sunt doar în numărul apei de vreme, ci și în structura lor. În aceste state, vacanțele sunt adesea mai bine repartizate pe tot parcursul anului, evitând aglomerările în perioadele de vară, ce pot crea disfuncționalități majore familiilor și angajatorilor.

Conferința despre echilibrul educației: între tradiție și modernitate

La nivel oficial, reprezentanții Ministerului Educației insistă asupra faptului că durata vacanțelor este adaptată contextului socio-economic și climatic al țării. „Ținând cont de specificul nostru, de cerințele educației și de posibilitățile familiei românești, sistemul nostru a fost configurat propice pentru a sprijini atât învățarea, cât și odihna elevilor”, a explicat recent un oficial al ministerului.

Însă, critici din partea pedagogilor și a părinților reies din faptul că perioadele lungi de vacanță pot crea lacune în învățare și pot da naștere diferențelor de performanță între elevi. O parte dintre specialiști consideră că o reorganizare a structurii anului școlar și o repartizare mai echilibrată a vacanțelor ar putea aduce beneficii atât pentru elevi, cât și pentru cadre didactice și părinți.

Impactul asupra societății și perspectivele viitoare

Specialiști în educație semnalează că, deși perioada lungă de vacanță poate avea beneficii pentru sănătatea psihologică a elevilor, există și riscul ca mulți dintre aceștia să piardă contactul cu procesul de învățare sau să uite ceea ce au învățat până în vacanță. În plus, firmele de after-school și alte forme de educație complementară prosperează în aceste intervale, semnalând o nevoie de a regândi modelul actual în beneficiul unei educații mai eficiente și mai echilibrate.

În condițiile în care alte state europene analizează și implementează măsuri pentru reducerea perioadelor de vacanță sau redistribuirea lor, România are posibilitatea să-și revizuiască politicile în domeniul educației. Acest proces necesită consultări cu experți, profesori și părinți, pentru a construi un sistem mai adaptat noilor realități și pentru a echilibra atât nevoile de odihnă, cât și cele ale învățării.

Tendințele din alte țări probând că un model de vacanțe mai echilibrat și mai bine organizat poate contribui la rezultate educaționale mai bune și la o societate mai armonioasă. Rămâne de văzut dacă România va reuși să adapteze și ea aceste lecții, în contextul unei evoluții continue a sistemului de învățământ.