Conform Gândul: România se confruntă cu o situație paradoxală pe piața energetică: a intrat în stare de alertă energetică de la 1 august, dar continuă să vândă energie electrică ieftină către Bulgaria în timpul zilei, pentru a o cumpăra seara la prețuri de zeci, chiar sute de ori mai mari. Această discrepanță uriașă de prețuri, observată pe piața reglementată, ridică semne de întrebare cu privire la capacitatea de stocare a României în comparație cu vecinii săi de la sud de Dunăre.
Cum se exploatează diferențele de preț
Fenomenul a fost amplu dezbătut în spațiul public, autoritățile române părând neputincioase în fața acestui circuit comercial. GÂNDUL a analizat fluxul energiei pe piața regională și a identificat companiile care profită de pe urma incapacității României de a investi suficient în capacități de stocare. Astfel, țara noastră este nevoită să vândă energie la prețuri infime în orele de vârf ale producției, când consumul intern este redus, și să o achiziționeze mult mai scump seara, când apar deficite.
Opcom indică date alarmante: la scurt timp după anunțul stării de alertă energetică, prețul energiei pe piața din România (PZU) a scăzut dramatic la 2,70 lei/MWh între orele 13:00 și 14:00. Ulterior, în jurul orei 20:00, același preț a explodat la aproape 1.100 lei/MWh, o creștere de peste 400 de ori în doar câteva ore.
Această diferență de prețuri generează profituri substanțiale pentru operatorii care dispun de capacități de stocare în baterii și pentru traderii care gestionează aceste operațiuni. Aceștia cumpără energie ieftină în timpul zilei, o stochează și o revând la prețuri mult mai mari în perioadele de consum maxim. Arbitrajul energetic, valorificarea diferenței dintre prețul de cumpărare și cel de vânzare, a devenit un model de afaceri eficient, deja implementat cu succes de marile sisteme de stocare din Bulgaria.
Noii „băieți deștepți” din energie din Bulgaria
Printre marii câștigători ai acestor tranzacții se numără și compania bulgară Advance Green Energy AD, deținută de frații Kiril și Georgi Domuschiev. Aceștia au dezvoltat la Lovech cel mai mare sistem independent de stocare în baterii din Uniunea Europeană și Balcani, cu o capacitate de 124,1 MW / 496,4 MWh. Finanțat parțial prin PNRR, proiectul a fost lansat în mai 2025.
În februarie 2026, Advance Green Energy a încheiat un acord de hedging pe termen lung cu gigantul elvețian Axpo, care gestionează veniturile din arbitrajul energetic pentru această unitate de stocare. Prin acest parteneriat, bateria masivă din Lovech absoarbe surplusul de energie ieftină generat în regiune la prânz, inclusiv din parcurile fotovoltaice din România, și o revinde la prețuri ridicate în momentele de vârf. Această strategie plasează compania fraților Domuschiev într-o poziție cheie pentru marii traderi care operează pe axa România–Bulgaria.
Alte proiecte semnificative în Bulgaria includ o instalație de 150 MW / 601 MWh deținută de compania austriacă Enery la Nova Zagora și unități BSS cu o capacitate de 602 MWh de la Solarpro Technology AD (în parteneriat cu CATL) la Burgas. Bulgaria a devenit, oficial, piața cu cea mai rapidă creștere a sistemelor de stocare a energiei în baterii (BESS) din UE, ajungând pe locul 3 în Uniune ca volum total instalat, în urma unor investiții private masive și a schemelor de finanțare din PNRR.
România, în urma Bulgariei la stocarea energiei
Datele oficiale arată că, numai în aprilie 2026, România a vândut energie către Bulgaria la prânz cu un preț mediu de circa 50 euro/MWh, în timp ce seara a fost nevoită să o cumpere înapoi cu până la 250 euro/MWh, de cinci ori mai scump. Valoarea importurilor a atins 33 de milioane de euro, comparativ cu doar 5 milioane de euro din exporturi. Harta fluxului de energie din 5 august, ora 21:00, confirmă fluxul uriaș de energie importat zilnic din Bulgaria.
Bulgaria a atins o capacitate de aproape 2.500 MWh în mai puțin de un an, fiind depășită doar de Germania și Italia. În contrast, România a rămas la doar 600 MWh și continuă să fie nevoită să exporte surplusul de energie în orele de vârf, pentru a importa masiv seara. Aproximativ 80% din cantitatea de curent importată de România în ultimele 30 de zile provine din Bulgaria.
Aceste tranzacții au loc într-un context în care piețele energetice din România, Bulgaria, Grecia și alte țări din Europa Centrală și de Est sunt interconectate printr-un algoritm european, EUPHEMIA. Seara, în perioadele de consum maxim, diferențele de preț devin extrem de pronunțate, iar țările și companiile cu capacități de stocare pot valorifica aceste variații.
Premierul demis Ilie Bolojan a subliniat la sfârșitul lunii iulie că una dintre erorile strategice ale României a fost lipsa stimulării zonei de stocare a energiei. Fostul ministru al Energiei, Sebastian Burduja, declara în 2024 că România estima atingerea unei capacități de stocare de cel puțin 2,5 GW până la finalul lui 2025, urmând ca aceasta să ajungă la 5 GW în 2026. Transelectrica estima, la acea vreme, că sistemul energetic românesc necesită cel puțin 4 GW capacitate operațională de stocare. Ministerul Energiei anunțase alocarea a 80 de milioane de euro din PNRR pentru proiecte de stocare a energiei, prin granturi nerambursabile.
Sursa: Gândul
