Uniunea Europeană face un pas decisiv în eforturile de a-și consolida independența tehnologică, lansând cel mai amplu proiect european dedicat dezvoltării semiconductorilor, în valoare de 2,5 miliarde de euro. Inițiativa, considerată esențială pentru securitatea și competitivitatea pe termen lung a continentului, include pentru prima dată România în rândul partenerilor. Astfel, țara noastră devine parte a unei rețele strategice de cercetare și inovare din domeniul microprocesorilor, într-un context global marcat de crize și de o competiție acerba pentru controlul lanțurilor de aprovizionare.

Proiectul NanoIC: un pas înainte pentru autonomia tehnologică a Europei

Debutul acestei inițiative a avut loc la centrul de cercetare IMEC din Leuven, Belgia, unde oficialii europeni și regionali au inaugurat infraestructura NanoIC. Aceasta reprezintă prima linie-pilot din cadrul Actului european privind cipurile, menită să accelereze procesul de cercetare, testare și pregătire pentru producție industrială a cipurilor de ultimă generație. Dotată cu cele mai avansate tehnologii, această facilitate utilizează litografia cu ultraviolete extreme (EUV), tehnologia de vârf necesară pentru fabricarea de cipuri cu dimensiuni sub doi nanometri – un prag critic pentru dezvoltarea inteligenței artificiale, sistemelor automobilistice autonome sau infrastructurilor digitale 6G.

Investiția semnificativă în NanoIC, din care peste 700 de milioane de euro provin din fonduri europene, demonstrează angajamentul Europei de a deveni un jucător relevant pe scena globală a semiconductorilor. Alături de banii europeni, guvernele naționale și regionale, precum și marii jucători industriali, precum compania olandeză ASML, contribuie pentru a asigura infrastructura necesară pentru cercetare și inovare. „NanoIC este un pas crucial în consolidarea infrastructurii de cercetare europeană în domeniul semiconductorilor”, au declarat oficiali implicați în proiect.

România intră în joc ca parte a unei rețele de cercetare de elită

Rolul României în acest proiect reprezintă un moment de cotitură pentru poziționarea țării în industria high-tech. Prin implicarea Centrului pentru Știința Suprafeței și Nanotehnologie (CSSNT) din cadrul Universității Politehnica din București, România devine parte a unui consorțiu european a cărui scop este să sprijine cercetarea în microelectronică, dar și să stimuleze transferul tehnologic între universitate și industrie.

Participarea la NanoIC permite cercetătorilor și companiilor autohtone să contribuie direct la formularea și testarea noilor tehnologii, precum și să beneficieze de infrastructurile de ultimă generație. Mai mult, această implicare le deschide accesul la un mediu de cercetare de nivel european, oferindu-le oportunitatea de a forma specialiști și de a atrage talente, într-o perioadă în care Europa încearcă să recupereze decalajul față de piețele asiatice și americane în domeniul semiconductoarelor.

De la laborator la piață: infrastructurile pentru viitorul chipurilor europene

Proiectul NanoIC nu limitează activitatea la cercetare, ci vizează o tranziție clară de la laborator la producția comercială. Prin accesul deschis la infrastructură, start-up-urile, întreprinderile mici și mijlocii, dar și marii producători pot testa designuri și tehnologii într-un mediu aproape industrial, pregătindu-se astfel pentru fabricație în masă. Acest model de acces deschis reprezintă o componentă esențială în strategia europeană de a reduce dependența de producătorii din Asia, precum Taiwan și China, și de a crea o infrastructură națională și regională capabilă să răspundă cererii globale în creștere pentru cipuri.

Această investiție face parte din inițiativa „Chips for Europe”, menită să reducă decalajul dintre cercetare și producție, și să încurajeze inovarea în domeniul semiconductorilor. Programul se extinde peste mai multe proiecte, precum FAMES sau PIXEurope, cu o investiție totală de peste 3,7 miliarde de euro, atât la nivel european, cât și național.

Într-un context global de creștere a cererii pentru cipuri, în special în domeniul inteligenței artificiale și digitalizării, astfel de infrastructuri devin pivotul strategic al Europei pentru a-și asigura autonomia și competitivitatea pe termen lung. România, ca parte a acestei revoluții tehnologice, își conturează astfel un rol mai important ca niciodată în construcția unei industrii high-tech europene robuste și inovatoare. Cu pași concreți și investiții ambițioase, perspectiva este aceea ca, în următorii ani, țara noastră să devină un centru relevant pentru cercetarea și dezvoltarea semiconductorilor de ultimă generație.