Conform G4Media: România riscă să piardă sute de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), având în vedere termenele limită din ce în ce mai apropiate. Pierderi financiare clare de până acum totalizează peste 1,2 miliarde de euro, iar valoarea totală a planului a fost redusă semnificativ.
Pierderi financiare și reduceri ale PNRR
România a ratat termenul limită pentru îndeplinirea jaloanelor aferente legii salarizării bugetarilor, ceea ce duce la pierderea a 770 de milioane de euro din cererea de plată numărul 5. Președintele Nicușor Dan a anunțat acest eșec, atribuindu-l boicotului din partea PSD. Această situație se adaugă altor pierderi financiare, precum cei 458,7 milioane de euro neîndepliniți din cererea de plată numărul 3 și cei 10,77 milioane de euro pierduți definitiv din componenta de împrumut din cauza neîndeplinirii unei ținte privind hidrogenul verde. În total, România a pierdut deja sume considerabile, iar valoarea inițială a PNRR-ului, de 29,2 miliarde de euro, a fost redusă de trei ori, ajungând la puțin peste 20 de miliarde de euro.
Cronica problemelor PNRR
Problemele implementării PNRR au început să se contureze încă de la a doua cerere de plată, în decembrie 2022, când Comisia Europeană a suspendat 53,4 milioane de euro din cauza neîndeplinirii a două jaloane privind investițiile în energie. Deși o parte din acești bani au fost recuperați, 10,77 milioane de euro au fost pierduți definitiv din componenta de împrumut, legată de investițiile în capacități noi de electrolizoare pentru hidrogen.
Cererea de plată numărul 3, depusă în decembrie 2023, a reprezentat o altă bornă problematică, Comisia Europeană suspendând inițial 869,8 milioane de euro. Ulterior, România a reușit să recupereze aproximativ 350,7 milioane de euro, însă 458,7 milioane de euro au fost pierduți definitiv. Printre jaloanele neîndeplinite se numără cele referitoare la modernizarea infrastructurii feroviare, numirea membrilor în consiliile de administrație ale companiilor de stat din transporturi și energie, precum și reforma pensiilor speciale. Responsabilitatea pentru aceste eșecuri este distribuită între diverse ministere și guvernele care s-au succedat.
Pierderi semnificative au fost înregistrate din cauza neîndeplinirii jaloanelor privind guvernanța corporativă a companiilor de stat din transporturi (15,4 milioane de euro pierduți definitiv) și energie (180 de milioane de euro pierduți, din care s-au recuperat 48 de milioane). Reforma pensiilor speciale a costat România 65 de milioane de euro, nefiind considerat îndeplinit jalonul din cauza amânărilor succesive și a problemelor legate de echitatea reformei. Guvernanța companiilor energetice a fost sub responsabilitatea ministerelor conduse de miniștri PNL, în timp ce reforma pensiilor speciale a fost elaborată de Ministerul Muncii, sub coordonarea miniștrilor PSD.
Riscuri majore pentru ultimele tranșe
În ciuda unor succese, precum aprobarea cererii de plată numărul patru, România se confruntă cu riscuri majore pentru ultimele cereri de plată. Pe lângă eșecul privind legea salarizării, închiderea centralelor pe cărbune reprezintă un alt risc financiar. România și-a asumat retragerea din exploatare a 710 MW de capacități pe cărbune până la 31 august 2026, însă condiționările introduse de Parlament, la inițiativa PSD, fac dificilă respectarea acestui jalon.
Legea ANI a reprezentat, de asemenea, o problemă majoră pentru cererea de finanțare numărul 5. Deși a trecut de Parlament, amendamentul Fritz, care încalcă principiul constituțional al neretroactivității legii, ridică semne de întrebare. României îi revine sarcina de a actualiza cadrul legislativ privind declarațiile de avere și funcționarea mecanismelor de integritate administrate de ANI, conform angajamentelor față de Comisia Europeană. CCR a soluționat sesizările pe 17 august 2026, declarând neconstituțională obligația impusă persoanelor aflate în relații asemănătoare celor dintre soți, dar a respins obiecția privind așa-numitul „amendament Fritz”.
Ultima cerere de plată, numărul 6, va fi depusă în trimestrul al treilea din 2026 și va include 151 de jaloane și ținte. Termenul limită general pentru îndeplinirea reformelor și investițiilor din cadrul PNRR este 31 august 2026, ceea ce plasează România într-o cursă contracronometru pentru a finaliza obiectivele.
Sursa: G4Media
