Conform Playtech.ro: România anului 2026 se confruntă în continuare cu o realitate birocratică frustrantă: cetățenii sunt nevoiți să alerge cu hârtii de la un ghișeu la altul, în ciuda investițiilor semnificative în digitalizare. Cauza principală nu este inexistența tehnologiei, ci persistența procedurilor construite în jurul documentelor fizice.
Proceduri vechi, soluții noi?
Chiar și în prezența sistemelor digitale performante, funcționarii continuă adesea să solicite documente care au fost parte integrantă din fluxurile administrative de zeci de ani. Simplul fapt că o instituție cere de mult timp un anumit act nu dispare automat odată cu apariția unui nou sistem informatic. Este necesară o reformă profundă a procedurilor, o instruire adecvată a personalului și clarificarea responsabilităților pentru a asigura că noile fluxuri digitale sunt cu adevărat mai simple și mai eficiente decât cele vechi. Altfel, riscăm să creăm o fațadă digitală care ascunde o administrație cu funcționare analogică.
Digitalizarea: scopul, nu mijlocul
Discuția despre digitalizarea României se concentrează adesea pe aplicații, platforme și inteligență artificială, neglijând uneori problema fundamentală: integrarea tehnologiei în modul în care funcționează instituțiile statului și cum interacționează acestea cu cetățenii. Un raport recent al Comisiei Europene subliniază că, deși România investește resurse considerabile în digitalizarea serviciilor publice, există încă provocări legate de construirea unui ecosistem unificat de cloud, interoperabilitate și principiul „once-only”. De asemenea, competențele digitale reduse ale populației continuă să afecteze utilizarea serviciilor publice digitale.
Testul real al oricărui proiect de digitalizare ar trebui să fie simplu: ce drum elimină? Nu numărul de aplicații lansate, costurile platformelor sau numărul de comunicate de presă publicate contează, ci reducerea birocrației pentru cetățean. Progresul real se măsoară în numărul de instituții vizitate mai puțin, în posibilitatea de a rezolva probleme de acasă sau în capacitatea statului de a verifica automat informațiile pe care le deține deja.
O administrație cu opțiuni, nu cu imposibilități
Nu toate interacțiunile cu statul trebuie să devină exclusive online. Există cetățeni care preferă contactul direct, persoane cu competențe digitale limitate sau situații în care interacțiunea personală este indispensabilă. Digitalizarea eficientă nu înseamnă închiderea tuturor ghișeelor, ci oferirea de opțiuni. Cetățenii ar trebui să aibă posibilitatea de a alege între rezolvarea problemelor online sau cu ajutorul unui funcționar, atunci când este necesar. Inclusiv capacitatea statului de a comunica intern între instituții, evitând solicitarea duplicatului de informații de la cetățean, ar reprezenta un pas uriaș înainte.
România dispune în 2026 de infrastructura necesară: internet performant, proiecte de cloud guvernamental, ROeID, Ghișeul.ro și platforme de interoperabilitate. Provocarea majoră este acum ca aceste componente să funcționeze unitar. Digitalizarea adevărată se va vedea în reducerea birocrației și în eliminarea sarcinilor inutile pentru cetățeni, nu în numărul de servere sau aplicații. Până când o instituție va putea accesa o informație deținută de alta fără a trimite cetățeanul între două ghișee, imaginea emblematică a românului alergând cu hârtii în mână, pentru a demonstra statului ceea ce acesta știe deja, va rămâne realitatea cea mai familiară.
Sursa: Playtech.ro
