Furtul tezaurului dacic din muzeul din Olanda a atras atenția întregii lumi. Cu doar cinci zile înainte de furtul Coifului de la Coţofeneşti şi al brăţărilor dacice, un român pe nume Andrei B. a intrat în muzeu, fără să cumpere bilet, și s-a îndreptat spre aripa muzeului în care era expoziţia „Dacia, imperiul de argint şi aur”. Acesta a fost suspectat de legături cu o grupare care fură obiecte de artă la comandă, dar nu este clar dacă a avut vreo legătură directă cu furtul tezaurului dacic.

Andrei B. a declarat anchetatorilor că nu a știut că a intrat într-un muzeu și că a crezut că era un dealer auto Dacia, până când a văzut obiectele de artă expuse. În ciuda acestei declarații, ancheta a scos la iveală că românul îl „vizita regulat” pe proprietarul a două restaurante italiene din sudul Germaniei, suspectat de implicare în furtul de opere de artă din Assen. Andrei B. mai fusese în Assen, unde a fost prins furând un aparat de tuns dintr-un magazin, și a fost condamnat la patru săptămâni de arest.

Primele audieri în instanță privind comorile româneşti furate din muzeul din Olanda au avut loc, iar cei trei principali suspecţi, Bernhard Z., Douglas W. și Jan B., rezidenţi în Olanda de Nord, au fost acuzați de furtul artefactelor. Potrivit Parchetului, ei sunt responsabili de furtul tezaurului dacic, care include celebrul Coif de la Coţofeneşti și trei brăţări din aur, asigurate pentru aproape 6 milioane de euro. România a încasat despăgubirea pentru furtul Coifului de la Coțofenești și al brățărilor dacice, dar ancheta continuă pentru a determina circumstanțele exacte ale furtului și a identifica eventualele legături cu grupări criminale.

În concluzie, furtul tezaurului dacic din muzeul din Olanda rămâne un subiect complex și de actualitate, cu multiple întrebări și aspecte care urmează a fi lămurite. Pe măsură ce ancheta continuă, este probabil că vor fi descoperite noi detalii și conexiuni care vor ajuta la înțelegerea mai bună a acestui eveniment regretabil.