Ministerul Sănătății a decis să nu implementeze, cel puțin deocamdată, o reducere de 10% a salariilor pentru angajații din spitale, serviciile de ambulanță și cele de urgență, evitând astfel un potențial impact major asupra sistemului medical în plină criză. Anunțul a fost făcut de ministrul Alexandru Rogobete, într-un mesaj publicat pe Facebook, în contextul unor discuții aprinse legate de măsuri de austeritate în domeniul sănătății.

O decizie criticată de mulți specialiști și sindicatelor din sănătate

Măsura de reducere propusă anterior, care se aplică în contextul eforturilor de a echilibra bugetele și de a face față creșterii cheltuielilor, a stârnit reacții vehemente din partea reprezentanților personalului medical. Sindicatele și asociațiile profesionale atrăgeau atenția asupra riscurilor de a compromite moralul și de a amplifica deficitul de personal, mai ales într-un moment în care sistemul sanitar se confruntă cu o criză de resurse.

„O astfel de măsură nu doar că ar fi descurajat personalul medical, dar ar fi și pus în pericol coordonarea și calitatea serviciilor de care depind viețile pacienților”, explica recent președintele unui sindicat din domeniu. În plus, mulți specialiști avertizau că reducerea salariilor în această perioadă agită poate duce la un exod al personalului, agravând mai mult deficitul de cadre și suprasolicitarea spitalelor.

Decizia ministerului ține cont de impactul asupra funcționării sistemului sanitar

Alexandru Rogobete a explicat, însă, că prioritatea agenției pe care o conduce este menținerea funcționării optime a unui sistem „deja solicitat la maximum”. El a menționat că se va urmări în continuare echilibrarea bugetului, însă nu în detrimentul resurselor alocate personalului medical, în special celor din secțiile de urgență, ambulanță și spitale.

„Am hotărât să nu reducem veniturile angajaților din aceste domenii esențiale. Este vital să păstrăm nivelul de funcționare al sistemului medical, mai ales în contextul în care fiecare zi aduce noi provocări, de la crizele de personal până la creșterea numărului de cazuri și presiunea pe spitale”, a afirmat ministrul.

Contextul economic și politic din domeniul sănătății

Demersul actual al autorităților vine într-un context tensionat, marcat de presiunea tot mai mare asupra bugetului de sănătate, dar și de decizii dure în alte domenii publice. În ultimele luni, guvernul a încercat să găsească soluții pentru a echilibra deficitul, însă măsurile au fost întâmpinate cu reacții mixte din partea angajaților și a populației.

De altfel, sistemul sanitar a fost public criticat în repetate rânduri pentru subfinanțare și pentru dificultățile în asigurarea unor condiții decente pentru personalul medical, dar și pentru pacienți. În acest climat, decizia de a nu tăia salariile angajaților din domeniul public de sănătate a avut menirea să mai tempereze valul de nemulțumiri.

Perspective și provocări viitoare

Guvernul și Ministerul Sănătății vor monitoriza în continuare evoluția situației, dar prioritatea rămâne stabilitatea sistemului medical. Decizia de a păstra salariile a fost primită ca un semnal de stabilitate pentru personal și ca o încercare de a evita un exod masiv de cadre medicale, care ar putea agrava și mai mult criza din spitale.

În același timp, specialiștii atrag atenția asupra faptului că mantinerea bugetului actual pentru resurse umane nu va fi suficientă pe termen lung. Rămâne de văzut dacă autoritățile vor putea găsi soluții sustenabile pentru a nu compromite funcționarea sistemului sanitar în fața provocărilor viitoare, între care se numără creșterea numărului de cazuri și criza de personal.

Ultimele decizii oficiale arată o abordare prudentă, dar și o conștientizare a faptului că sănătatea publică trebuie să rămână prioritatea numărul unu, chiar și în condițiile unor constrângeri bugetare. Rămâne de urmărit dacă gestul actual va fi un pas temporar sau dacă va marca începutul unei noi strategii în gestionarea salarizării în domeniul sănătății.