Primarul Sectorului 3, Robert Negoiță, a trecut recent printr-un moment dificil care a ridicat semne de întrebare în rândul opiniei publice și al opiniei oficiale. După un test rapid antidrog, rezultatul inițial indicase prezența cocainelor în organismul său, fapt ce a generat o wide de speculații și suspiciuni. Însă, ultimele analize efectuate de Institutul Național de Medicină Legală (INML) au clarificat, pentru moment, situația: edilul nu a consumat substanțe interzise.

Testul rapid și controversele generate

Incidentul s-a petrecut în contextul în care Robert Negoiță se afla la tribunal pentru a contesta controlul judiciar dispus de procurorii Direcției Naționale Anticorupție, într-un dosar de corupție. În timpul pauzei, protestatarul Marian Ceaușescu a solicitat și a facilitat efectuarea unui test rapid antidrog, pentru a demonstra eventuale probleme de integritate ale edilului. Rezultatul a fost pozitiv pentru cocaină, însă acesta nu a fost și definitiv, ci doar un prim semnal care a dus la o anchetă mai amănunțită. În mediul online, Robert Negoiță a făcut publică rezultatul oficial, precizând că „ca să nu fie ceva neclar”.

Rezultatul oficial și explicațiile specialiștilor

După analizarea probelor la INML, rezultatul a fost clar și fără echivoc: nu a fost identificat consum de substanțe interzise. Administrația primarului a transmis această informație ca pe o soluție pentru liniștirea opiniei publice, dar și pentru a evita interpretări greșite sau răspândirea de zvonuri. Realitatea este că testele rapide, deși utile în anumite situații, pot fi influențate de factori precum medicamentele sau alimentele, ceea ce duce la rezultate fals-pozitive. În cazul lui Negoiță, autoritățile și specialiștii au subliniat faptul că analiza de laborator este cea care oferă certitudinea, și ea a confirmat absența consumului de droguri.

Un scenariu similar în trecutul apropiat

În urmă cu câțiva ani, un incident similar a avut loc și în cazul primarului Sectorului 4, Daniel Băluță. În septembrie 2025, activistul Marian Ceaușescu a solicitat și el un test antidrog, iar rezultatul rapid indicase consumul de marijuana. Însă, analizele de laborator, efectuate tot de INML, au infirmat această concluzie, demonstrând limitele și riscul de rezultate fals-pozitive ale testelor rapide. În cazul lui Băluță, rezultatele ulterioare au fost susținute de documente medicale, care aveau ca scop clarificarea situației. Aceste cazuri evidențiază importanța analizelor de laborator, care pot aduce claritate și pot evita interpretările eronate sau acuzațiile nefondate.

Context și implicații

Reacțiile la astfel de incidente sunt tot mai intense, în special în clima politică actuală, unde astfel de acuzații sau suspiciuni pot afecta cariere și încrederea populației. Important de menționat este faptul că tot mai des, acțiunile cetățenilor și ale protestatarilor iau forma unor verificări rapide, dar aceste teste nu pot înlocui analizele exacte de laborator. În cazul primarului Negoiță, cea mai recentă concluzie elimină orice acuzație de consum de droguri, păstrând în același timp deschidă discuția despre metodele de verificare și modul în care opinia publică percepe astfel de incidente.

Ce urmează?

Deocamdată, situația este clarificată de rezultatele INML, însă întrebările rămân în aer. Cu toate că primarul Negoiță a reafirmat că nu a consumat droguri și că apelează la analize pentru clarificări, rămâne de văzut dacă astfel de incidente vor avea consecințe în plan politic sau personal. Cu certitudine, aceste episoade vor alimenta dezbaterile despre integritatea și modul de abordare a problemelor de acest gen în administrația locală, în timp ce opinia publică păstrează vigilența și scepticismul față de subiecte delicate precum consumul de substanțe interzise, mai ales în cazul liderilor civici sau politici.