PSD ia în calcul retragerea miniștrilor din Guvernul Bolojan, deschizând calea unei posibile crize politice. Decizia finală va fi luată după consultările interne din 20 aprilie, unde membrii partidului vor decide viitorul coaliției de guvernare. Principalul scenariu discutat implică demisia miniștrilor PSD, ceea ce ar forța premierul Ilie Bolojan să ceară un vot de încredere în Parlament.
Scenarii de criză politică la orizont
Conform surselor, PSD analizează diverse opțiuni pentru a exercita presiune politică și a negocia o nouă formulă de guvernare. Consultantul politic Adi Zăbavă a subliniat că această strategie ar putea duce la o perioadă de instabilitate politică accentuată. Conducerea PSD nu a stabilit încă întrebarea precisă pe care o vor adresa membrilor de partid la referendumul intern. Sorin Grindeanu, președintele PSD, a indicat că rezultatul votului nu va menține forma actuală a guvernării. Ilie Bolojan, premierul, a exclus posibilitatea demisiei, afirmând că își va exercita mandatul cu responsabilitate.
În cazul retragerii miniștrilor PSD, Guvernul Bolojan, format din PNL, PSD, USR și UDMR, s-ar confrunta cu o schimbare a componenței politice. Conform legislației, premierul ar fi obligat să solicite un nou vot de încredere din partea Parlamentului. Dacă nu obține majoritatea, ar urma consultări cu partidele și desemnarea unui nou premier. Constituția prevede că, în cazul unei remanieri care schimbă structura politică a Guvernului, președintele poate numi noi miniștri doar cu aprobarea Parlamentului, la propunerea premierului.
Implicațiile retragerii miniștrilor PSD
PSD are în prezent un vicepremier fără portofoliu și șase miniștri în Guvern. Retragerea lor ar schimba echilibrul politic. Dacă Bolojan nu obține votul de încredere, președintele Nicușor Dan va convoca consultări cu partidele. Șeful statului va desemna un candidat pentru funcția de premier, care va trebui să obțină votul de învestitură din Parlament. Până la instalarea noului guvern, premierul și miniștrii rămân în funcție, cu mandat interimar.
Constituția prevede că premierul are la dispoziție 45 de zile pentru a cere votul de încredere. În acest interval, poate numi doar miniștri interimari cu aprobarea președintelui. Dacă președintele nu este de acord cu aceste numiri, activitatea Guvernului ar putea fi blocată, ceea ce ar forța un vot de încredere în Parlament. În trecut, PSD a mai recurs la retragerea sprijinului politic pentru propriul guvern, așa cum s-a întâmplat în 2017 cu guvernul Grindeanu.
O istorie a instabilității guvernamentale
În 2017, Liviu Dragnea, pe atunci lider PSD, justifica retragerea sprijinului pentru Sorin Grindeanu printr-o „radiografie” a guvernării. Acum, Sorin Grindeanu, în calitate de președinte PSD, folosește aceeași abordare, anunțând o analiză a activității miniștrilor PSD. Analistul politic Adi Zăbavă consideră că Bolojan ar putea încerca să evite votul din Parlament și că PSD ar putea să nu dorească o moțiune de cenzură. El sugerează că Bolojan ar putea avea dificultăți în a obține suficiente voturi pentru a trece de votul de încredere.
Pentru a trece de votul de încredere, Guvernul are nevoie de 233 de voturi „pentru”. PNL, USR, UDMR și grupul Minorităților Naționale au împreună 181 de voturi. Bolojan ar avea nevoie de încă 52 de voturi, ceea ce ar însemna un guvern minoritar. PSD, AUR și-au exprimat deja intenția de a nu susține un guvern minoritar. Un guvern fără USR, format din PSD, PNL, UDMR și Minoritățile Naționale, ar putea aduna 251 de voturi, cu 18 mai mult decât minimul necesar, dar această variantă nu este agreată de toți actorii politici.
În trecut, lideri politici precum Călin Popescu Tăriceanu și Victor Ponta au apelat la voturi de încredere în Parlament pentru a menține majoritatea guvernamentală. Viorica Dăncilă a încercat să amâne votul de încredere, dar a fost demisă prin moțiune de cenzură. În septembrie 2021, Florin Cîțu a fost demis prin moțiune de cenzură, după ce miniștrii USR-PLUS au demisionat.
