Bucureștiul vrea să devină primul oraș din România cu o rețea de adăposturi climatice, menită să protejeze cetățenii în fața valurilor extreme de căldură și ger

Autoritățile locale din București se află într-un demers ambițios de a implementa o rețea de adăposturi climatice, un proiect menit să crească reziliența orașului în fața schimbărilor climatice și a fenomenelor meteorologice extreme care devin tot mai frecvente. Propus de doi consilieri generali USR, inițiativa se află în dezbatere publică și urmărită cu interes de către specialiști, reprezentanți ai societății civile și cetățeni, care pot transmite observații și recomandări până pe 3 martie.

Ideea și funcționarea rețelei: cum vor contribui spațiile publice la protejarea populației

Rețeaua vizează transformarea unor spații publice deja existente în puncte de sprijin pentru populație în situații de urgență climatică. Prin această inițiativă, bibliotecile, muzeele, centrele culturale, instituțiile publice, parcurile și zonele verzi vor fi adaptate pentru a oferi gratuit cetățenilor condiții de confort termic, acces la apă potabilă și un spațiu de odihnă în perioadele cu avertizări meteorologice severe. În plus, platforma digitală destinată acestei rețele va afișa o hartă interactivă și informații actualizate în timp real despre locațiile disponibile, facilitând astfel accesul rapid și eficient.

Cei doi inițiatori, Bogdan Sabo și Gabriela Dinu, au subliniat faptul că rețeaua își va folosi infrastructura existentă, ceea ce va permite o implementare cu costuri minime. “Bucureștiul este tot mai vulnerabil în fața schimbărilor climatice. Valurile de căldură sau temperaturile extrem de scăzute nu mai sunt excepții, ci o realitate recurentă, cu impact direct asupra sănătății publice”, a explicat Sabo, adăugând că orașul poate deveni primul din țară care dispune de o astfel de rețea, urmând exemplul marilor capitale europene precum Madrid sau Londra.

De la planificare la implementare: un orizont ambițios pentru 2028

Planul vizează ca, până în anul 2028, fiecare cetățean din București să fie la maximum 10 minute distanță de un astfel de adăpost, fie că vorbim despre spații interioare sau exterioare. În prezent, autoritățile își propun ca până la sfârșitul anului să fie integrate cel puțin 80 de adăposturi, o etapă esențială pentru a construi o rețea funcțională și eficientă.

Această inițiativă se aliniază atât cu angajamentele europene de adaptare a orașelor la provocările schimbărilor climatice, cât și cu strategia națională de dezvoltare durabilă. Gabriela Dinu, de asemenea consilier general USR și co-inițiatoare a proiectului, a explicat că “folosim inteligent spațiile publice deja existente și le transformăm în puncte de sprijin pentru cetățeni, în special pentru copii, vârstnici și persoanele vulnerabile. Este un pas concret spre un București mai rezilient, mai uman și aliniat standardelor europene de adaptare la schimbările climatice.”

Un pas înainte pentru un oraș mai sigur și mai pregătit pentru provocările viitorului

Este pentru prima dată când Bucureștiul își propune un astfel de proiect, ce sparge bariera inerției administrative și aduce în prim-plan soluții concrete pentru creșterea calității vieții în condițiile unui climat din ce în ce mai imprevizibil. Prin această rețea, orașul își asigură un mecanism rapid de răspuns la valurile de caniculă sau temperaturile extrem de scăzute, reducând riscurile pentru sănătate și tensiunea asupra sistemului medical.

Inițiatorii proiectului sunt convainși că implementarea și utilizarea adecvată a rețelei va putea salva vieți și va contribui la formarea unei comunități mai rezistente. În contextul în care schimbările climatice capătă proporții globale, Bucureștiul își reafirmă astfel dorința de a fi un oraș pregătit pentru provocările de mâine, folosind resursele existente și tehnologii moderne pentru a asigura siguranța cetățenilor. Într-un peisaj urban din ce în ce mai vulnerabil, această rețea reprezintă o inițiativă deuture pentru un oraș mai sigur, adaptat și responsabil.