Curtea Constituțională a României a admis sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție privind reforma pensiilor magistraților, ceea ce înseamnă că reforma propusă de guvern nu poate fi aplicată. Decizia a fost luată cu majoritate de voturi, 5 la 4, și ține de procedura de adoptare a actului legislativ, Guvernul nu ar fi așteptat un aviz de la Consiliul Superior al Magistraturii cu privire la forma finală a legii.

Fostul judecător CCR, Petre Lăzăroiu, a declarat că legea este total neconstituțională și discriminatorie, deoarece se aplică doar magistraților, în timp ce există și alte categorii de seniori cu pensii speciale. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a susținut că decizia CCR va avea efecte asupra jalonului din Planul Național de Redresare și Reziliență pe care România trebuia să îl îndeplinească, și că țara noastră ar putea pierde banii europeni aferenți reformei.

AUR a cerut demisia premierului Ilie Bolojan, considerând că decizia CCR este o dovadă a faptului că Guvernul nu are legitimitatea să rezolve problemele țării. Premierul a declarat anterior că dacă reforma va cădea la Curtea Constituțională, este greu de presupus că Guvernul va mai avea legitimitatea să vină să rezolve alte nedreptăți. În schimb, președintele Nicușor Dan a declarat că premierul nu ar trebui să demisioneze în cazul respingerii reformei pensiilor din justiție.

În ceea ce privește reforma pensiilor din justiție, premierul Ilie Bolojan a declarat că magistrații români ies la pensie la 48-49 de ani și că pensia medie în magistratură depășește 24.000 de lei. Guvernul a propus o perioadă tranzitorie de 10 ani, la sfârșitul căreia pensionarea magistraților se va face la 65 de ani, vârsta standard de pensionare în România. În urma deciziei CCR, protestele judecătorilor ar urma să fie suspendate, iar problema de constituționalitate a legii va trebui să fie reexaminată.

În concluzie, decizia Curții Constituționale a României privind reforma pensiilor magistraților a avut un impact semnificativ asupra politicii și justiției din țară, și a ridicat întrebări cu privire la legitimitatea Guvernului și la capacitatea sa de a rezolva problemele țării. Este important să urmărim evoluțiile viitoare și să ne informăm continuu despre schimbările care pot avea loc în sistemul judiciar și politic din România.