Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca, unul dintre cele mai prestigioase instituții medicale din țară, se află în centrul unei dezbateri intense legate de reformele propuse pentru sistemul educației medicale și pentru ocuparea locurilor de muncă în domeniu. Recent, rectorul universității, Anca Dana Buzoianu, a răspuns critic la ideea expusă de premierul Ilie Bolojan, conform căreia absolvenții de Medicină cu studii finanțate de la buget, precum și rezidențiatul plătit de stat, ar trebui să aibă o obligație de a profesa pe o anumită perioadă în România pentru a justifica avantajele primite în timpul studiilor.

Această propunere, parte a unui plan mai amplu de a crește retentionarea medicilor pe teritoriul național, a stârnit reacții diverse în mediul academic și în rândul profesioniștilor din domeniul sănătății. În timp ce oficialii guvernamentali argumentează că astfel de măsuri ar putea remedia deficitul acut de medici în anumite regiuni ale țării, pentru specialiști precum Anca Dana Buzoianu, propunerea ridică întrebări serioase despre autonomia universităților și despre drepturile studenților.

„Această propunere este discutabilă, mai ales în ceea ce privește autonomia universitară și libertatea fiecărui student de a decide asupra carierei lor, în funcție de propriile aspirații și competențe”, a declarat pentru Edupedu.ro rectorul universității clujene. Cu o vastă experiență în domeniul medical și în managementul academic, Anca Dana Buzoianu subliniază că „o astfel de obligație impusă după finalizarea studiilor poate crea un dezechilibru între drepturile și responsabilitățile absolvenților, afectând și imaginea sistemului medical românesc”.

### Impactul asupra sistemului universitar și a profesiei medicale

Reacția universitarilor vine într-un moment de controverse mai ample privind legislația în domeniul educației medicale și sistemul de recrutare a medicilor. În ultimii ani, deficitul de cadre medicale a devenit o problemă critică, exacerbându-se pe fondul unei emigrații masive a tinerilor medici spre țările din vestul Europei.

Guvernul, sub presiunea unor dificultăți cronice, încearcă să găsească soluții rapide pentru a asigura o distribuție mai echitabilă a medicilor în toate regiunile țării. În acest context, ideea de a lega finanțarea studiilor de anumite obligații de serviciu în țară pare a fi o măsură urgentă și necesară pentru unii, însă riscă să creeze tensiuni privind libertatea academică și drepturile studenților.

„Este important ca orice măsură de acest gen să fie gândită cu atenție, pentru a nu prejudicia libertățile fundamentale ale tinerilor medici sau autonomia universitară”, mai argumentează Buzoianu. În opinia ei, o abordare mai eficientă și mai echitabilă ar putea fi implementarea de stimulente pentru medicii tineri, precum facilități de angajare sau programe de mentorat, decât impunerea unor obligații rigide.

### Perspective și posibile evoluții

Deși oficialii guvernamentali rămân fideli ideii de a introduce astfel de măsuri pentru a combate exodul medicilor, reprezentanții din mediul academic, inclusiv rectorul universității clujene, sugerează o abordare mai ponderată, care să țină cont de drepturile individuale ale studenților și de realitățile din sistemul de sănătate. În următoarele luni, dezbaterea pare să fie departe de a se fi încheiat, iar posibilele modificări legislative ar putea suferi ajustări în funcție de reacțiile profesorilor, studenților și ai organizațiilor profesionale.

Este clar că problemele legate de resursa umană în sănătate trebuie abordate cu soluții pe termen lung, integrate în strategii de educație, motivare și retentionare a medicilor. Însă, până atunci, cert este că orice măsură de obligativitate sau stimulare trebuie să fie echilibrată și să țină cont de aspirațiile și drepturile celor mai tineri specialiști, dacă dorim să avem un sistem medicocare funcțional și sustenabil.