Economia României a intrat în recesiune tehnică, a anunțat vineri Institutul Național de Statistică (INS), după ce Produsul Intern Brut a înregistrat o scădere de 1,9% în trimestrul IV 2025 față de trimestrul III 2025, urmată de o diminuare de 0,2% în trimestrul anterior. Aceasta declanșează o dezbatere amplă despre impactul real al acestei recesiuni asupra populației și economiei în ansamblu.

### Finanțele personale sub presiune

Iulian Stănescu, cercetător în sociologie la Institutul de Cercetare a Calității Vieții, subliniază diferența crucială între recesiunea tehnică, considerată un semnal statistic, și recesiunea propriu-zisă, resimțită direct de cetățeni în viața de zi cu zi. „Recesiunea tehnică este doar un indiciu, dar ceea ce simte populația se traduce în scăderea veniturilor, creșterea șomajului și, nu în ultimul rând, inflație ridicată”, explică Stănescu.

Pe lângă scăderea PIB-ului, care s-a resimțit deja în buzunarele românilor, cercetătorul menționează indicatori alarmanți precum inflația de aproape 10% și o scădere a câștigului salarial mediu net în termeni reali cu 4,5%. Această tendință neagră nu a mai fost văzută în România din 1997.

### Cauzele și implicațiile recesiunii

Scăderea consumului intern este, conform lui Stănescu, principalul motor al acestei recesiuni. Chiar dacă economia românească ar putea experimenta o stagnare temporară, cum ar fi un an agricol slab, scăderea demografică a populației rămâne o problemă pe termen lung. Deși imigrația a compensat parțial pierderile de populație, consumul imigranților nu se compară cu cel al cetățenilor români, afectând astfel progresul economic.

Modelul economic din ultimele decade, bazat pe împrumuturi masive și fonduri europene, a condus la o creștere a datoriilor publice de la 37% din PIB la aproximativ 60%. Stănescu subliniază că o parte semnificativă a acestor fonduri a fost investită în sectoare care nu generează exporturi sau creștere de productivitate. „Aceste decalaje pot crea dezechilibre periculoase în economie, cu efecte pe termen lung”, adaugă el.

### Reacția oficialilor și a mediului de afaceri

În acest context, autoritățile continuă să folosească termenul de „recesiune tehnică” pentru a menține încrederea în mediul de afaceri și în rândul consumatorilor. Experții susțin că o percepție negativă asupra economiei poate duce la o reducere a investițiilor și a consumului, accelerând astfel declinul economic.

Desigur, principalele întrebări rămân: cât de profundă va fi această recesiune și va reuși România să evite o criză economică severă? În timp ce datele statistice confirmă acum contracția, efectele acesteia asupra vieții cotidiene a românilor abia încep să se facă simțite.

Cu un ochi atent asupra dinamicii economice și sociale, vom asista cu siguranță la evoluții semnificative în perioada următoare. Economia României se confruntă cu provocări majore, iar modul în care autoritățile și societatea se vor adapta la aceste schimbări va influența semnificativ viitorul său economic.