Conform Gândul: Strategii energetice promițătoare, rezultate deficitare
România se confruntă cu o criză energetică acută, accentuată de închiderea Centralei Nucleare de la Cernavodă. În acest context, Răzvan Dumitrescu a subliniat, în emisiunea moderată la Gândul, incoerența strategiilor energetice naționale, care au promis independența energetică, dar nu au livrat-o. Aceste documente de țară, deși ambițioase, s-au suprapus adesea fără o implementare eficientă din partea statului.
Promisiuni neonorate în strategiile energetice
Anii de implementare a strategiilor energetice au fost marcați de declarații optimiste privind securitatea aprovizionării și independența energetică. Strategia 2016-2030, promovată în mandatele lui Dacian Cioloș și Sorin Grindeanu, viza securitatea aprovizionării cu gaz și electricitate. Ulterior, în 2020, a apărut o nouă strategie pentru perioada 2020-2030, în timpul guvernului Ludovic Orban, care a accentuat nevoia de independență energetică. Un document separat pentru 2025-2035, aprobat în 2024, sub guvernul Ciolacu, a reiterat ținte ambițioase, precum independența completă de gaze până în 2027 și eliminarea importurilor de cărbune și lignit până în 2035.
Independența energetică, o țintă ratată
Fostul ministru al Energiei, Virgil Popescu, declara în 2022 că România ar urma să devină independentă energetic începând cu 2026, grație Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Acesta susținea că, până în 2026, țara nu va mai depinde de importuri de gaze naturale, devenind chiar exportator, și va elimina dependența de importurile de energie electrică. În contextul actual, în care România este nevoită să importe cantități semnificative de energie pentru a acoperi consumul intern, aceste declarații par, în cel mai bun caz, nerealiste, iar criticile lui Răzvan Dumitrescu subliniază discrepanța dintre planuri și realitate.
Guvernul Orban și-a propus, de asemenea, majorarea capacității de energie regenerabilă cu aproape 6.000 MW până în 2030. Cu toate acestea, până în prezent, capacitatea instalată în sectorul regenerabilelor a crescut doar cu 2.600 MW, demonstrând încă o dată decalajul dintre ținte și realizări. Această dinamică arată o problemă structurală în implementarea politicilor energetice.
Strategia națională pentru perioada 2025-2035, aprobată în 2024 de guvernul Ciolacu, a reafirmat obiectivele de independență energetică în domeniul gazelor, eliminarea importurilor de cărbune și lignit, precum și dezafectarea capacităților de producție pe bază de combustibili fosili. Aceste directive reflectă o continuitate în formularea politicilor, dar punerea lor în practică rămâne o provocare majoră, în fața unei piețe energetice volatile și a unor nevoi stringente.
Sursa: Gândul
