Fondul Monetar Internațional (FMI) și Banca Mondială avertizează că războiul din Iran va afecta negativ creșterea economică globală și va intensifica inflația. Piețele emergente și țările în curs de dezvoltare sunt considerate cele mai vulnerabile în fața acestor noi provocări economice.
Revizuiri în scădere pentru creșterea economică
Oficialii celor două instituții financiare internaționale au semnalat că vor revizui în jos previziunile privind creșterea economică globală. În același timp, se așteaptă o majorare a estimărilor referitoare la inflație. Evenimentele din Iran au creat șocuri economice multiple, cu impact direct asupra creșterii economice și a eforturilor de combatere a inflației.
Banca Mondială anticipează o creștere de 3,65% pentru economiile emergente și în curs de dezvoltare în 2026, o scădere față de estimarea anterioară de 4%. Un scenariu mai pesimist, în cazul în care războiul se prelungește, ar putea reduce această cifră la 2,6%. Inflația în aceste țări este prognozată să atingă 4,9% în 2026, comparativ cu estimarea anterioară de 3%, cu posibilitatea de a crește până la 6,7% în cel mai sumbru scenariu. Consecințele se extind și la securitatea alimentară, FMI avertizând că 45 de milioane de persoane ar putea suferi de insecuritate alimentară severă.
Sprijin financiar și măsuri de atenuare
FMI și Banca Mondială intenționează să ofere sprijin financiar țărilor vulnerabile, în contextul în care datoriile publice au atins niveluri record, iar bugetele sunt supuse presiunilor. FMI estimează că va avea nevoie de 20 până la 50 de miliarde de dolari suplimentari pentru a oferi asistență de urgență țărilor cu venituri mici și importatoare de energie. Banca Mondială ar putea mobiliza aproximativ 25 de miliarde de dolari prin instrumente de răspuns rapid și până la 70 de miliarde de dolari în șase luni, dacă situația o impune.
Experții economici sfătuiesc guvernele să utilizeze măsuri țintite și temporare pentru a amortiza impactul prețurilor mai ridicate asupra cetățenilor. „Conducerea contează și am trecut prin crize în trecut”, a afirmat Ajay Banga, președintele Băncii Mondiale. El a subliniat importanța controalelor fiscale și monetare care au ajutat economiile în trecut. „Dar acesta este un șoc la adresa sistemului”, a avertizat Banga.
Provocări pe termen lung
Țările se confruntă cu echilibrul dificil dintre gestionarea inflației, stimularea creșterii economice și crearea de locuri de muncă pentru cele 1,2 miliarde de persoane care vor intra pe piața muncii în țările în curs de dezvoltare până în 2035. Tensiunile dintre Statele Unite și China, cele mai mari economii ale lumii, complică eforturile de coordonare globală.
Mary Svenstrup, fost oficial de rang înalt în cadrul Trezoreriei SUA, subliniază că multe economii emergente și în curs de dezvoltare se confruntă cu o situație mai dificilă, cu vulnerabilități mai mari la datorii și rezerve mai mici. „Această criză trebuie să fie un catalizator pentru ca acționarii FMI să regândească modul în care Fondul sprijină țările vulnerabile”, a declarat Svenstrup. Ea a adăugat că, pentru a primi fonduri noi, țările ar trebui să implementeze reforme mai ambițioase.
