Concluziile Fondului Monetar Internațional (FMI) privind situația economică a României indică faptul că inflația va rămâne ridicată până la sfârșitul anului 2026. De asemenea, se estimează o creștere economică modestă de doar 1% în 2025 — mai scăzută față de previziunile din primăvară, care era de 1,6% — și de 1,4% în 2026. Economiile vor avansa gradual, susținute de consolidarea fiscală, esențială pentru corectarea deficitului excesiv, care continuă să crească. Recenta serie de reforme pentru anii 2025-2026, inclusiv cele fiscale, reprezintă un pas important înainte, însă punerea în aplicare completă a acestora, precum și măsuri suplimentare de ajustare pentru 2027, sunt vitale pentru reducerea deficitului sub 3% din PIB și pentru restabilirea sustenabilității financiare și macroeconomice. În privința politicii monetare, Banca Națională a României trebuie să păstreze o abordare prudentă, deși o creștere a flexibilității cursului de schimb pe termen mediu ar putea spori capacitatea de a face față eventualelor șocuri. Aceste concluzii provin din analiza unei delegații FMI, condusă de Joong Shik Kang, care a vizitat România în perioada 3-12 septembrie.

Potrivit unui document publicat recent de FMI, se așteaptă ca economia să avanseze treptat, în contextul unei consolidări fiscale necesare pentru remedierea deficitelor gemene — cele bugetar și de cont curent — în creștere. În același timp, inflația va rămâne ridicată până va începe să scadă în limitele tolerate de banca centrală până la finalul anului 2026.

În ceea ce privește politica fiscală, setul de reforme pentru perioada 2025–2026, incluzând cele fiscale, este considerat un pas înainte, dar punerea lor în practică completă și măsurile de ajustare pentru 2027, cu scopul de a reduce deficitul sub 3% din PIB, sunt critice pentru asigurarea sustenabilității financiare și macroeconomică.

Legat de politica monetară, FMI subliniază că abordarea prudentă a BNR este încă adecvată, însă trebuie reluată reducerea dobânzilor doar după ce inflația va arăta o tendință clară de scădere. De asemenea, se recomandă o mai mare flexibilitate a cursului de schimb pe termen mediu pentru a crește reziliența economiei la eventuale șocuri.

Pentru a optimiza utilizarea fondurilor europene și pentru a sprijini creșterea economică, este esențială accelerarea reformelor structurale, inclusiv aprofundarea eficienței sectorului public, potrivit analizei FMI.

Situația economică a României se caracterizează prin activitate moderată, în timp ce inflația a înregistrat recent creșteri semnificative, cauzate de factori temporari. Creșterea PIB-ului real a încetinit la 0,8% în anul 2024, fiind influențată de un consum ridicat, susținut de majorarea salariilor, însă această creștere a fost contracarată de reducerea activităților de investiții. În prima jumătate a anului 2025, dinamica economică a rămas slabă, din cauza incertitudinii accentuate.

Inflația de bază a fost de 7,9% în luna august, influențată de creșterea persistentă a prețurilor din sectorul serviciilor, pe fondul salariilor în continuă majorare, deși moderată. Inflația globală a crescut, ajungând la 9,9%, odată cu eliminarea plafonului pentru prețul energiei și majorarea cotei TVA.

Potrivit FMI, deficitul bugetar s-a agravat, atingând 8,7% din PIB în 2024, în principal din cauza creșterii cheltuielilor pentru pensii, salariile din sectorul public și investițiile finanțate din surse interne. Această situație a dus și la adâncirea deficitului de cont curent, care a atins 8,4% din PIB. În ciuda măsurilor de înghețare a salariilor și pensiilor în sectorul public, deficitul a rămas ridicat și în prima jumătate a anului datorită creșterii continue a cheltuielilor curente.



Sursa articol