Raportul „Starea Mediului București 2025” evidențiază problemele legate de calitatea locuirii în Capitală. Potrivit datelor oficiale, 13% dintre locuințele din oraș sunt considerate „precar” sau „mediu-inferioare”. Majoritatea construcțiilor, ocupând 66,5% din suprafața administrativă, sunt destinate locuirii, iar condițiile de trai lasă de dorit în anumite zone.
Bucureștiul are peste 1.060.000 de locuințe, cu o suprafață totală de peste 50 milioane metri pătrați, oferind în medie 26 mp locuinței pe persoană. Această zonă a înregistrat o creștere de 20% între 2020 și 2023, datorită construcției unor locuințe mai ample.
Modelul predominant de locuire rămâne cel colectiv, cu aproximativ 800.000 de apartamente în peste 18.000 de blocuri. În ciuda acestei densități, calitatea locuirii este, în general, considerată medie, asigurând un confort de bază, conform autorilor raportului.
Lipsa de confort afectează o parte semnificativă a locuitorilor
13% dintre locuințe se află sub standardele medii, dintre care circa 3% sunt încadrate ca „precar”. Acestea sunt caracterizate prin spații mici, supraaglomerare, acces limitat la servicii și sunt situate adesea în zone periferice sau social problematice.
În plus, 10% dintre locuințe sunt clasificate ca având confort „mediu-inferior”, fiind mici și supraîncărcate, în zone de confort II sau locuințe unifamiliale.
Extinderea urbană fără planificare a generat probleme
Între 2010 și 2023, au fost construite peste 268.000 de noi locuințe, în majoritate în blocuri. Multe dintre acestea sunt pe terenuri foste industriale sau spații verzi, afectând zona periferică a orașului și schimbând destinația terenurilor.
Această dezvoltare a dus la supraaglomerarea serviciilor publice, precum școli, spitale sau transportul în comun, în noile cartiere rezidențiale.
Transformările industriei și peisajului urban
Majoritatea platformelor industriale au fost demolate pentru a face loc noilor construcții rezidențiale, comerciale și de birouri. În anumite zone, precum CET Vitan, Grozăvești sau Pipera, încă mai există rămășițe ale industriei, dar activitățile s-au mutat în afara orașului.
Clădirile comerciale, în special mall-urile și hypermarketurile, au radical schimbat aspectul urban. Acestea sunt concentrate în zone precum Băneasa, Militari sau Policolor, iar multe clădiri de birouri s-au ridicat pe foste terenuri industriale, precum zonele Semănătoarea sau Șoseaua Orhideelor.
Bucureștiul devine un oraș impermeabil
Conform raportului, 46,5% din suprafața urbană este complet impermeabilă, iar alte 30% are o permeabilitate redusă. Acest fenomen duce la probleme în cazul ploiilor torențiale, cauzând inundații, dar și la creșterea poluării și a temperaturii orașului. Costurile pentru întreținerea spațiilor verzi și reducerea efectului de insulă de căldură sunt în creștere.
Impactul acestei extinderi a construcțiilor devine tot mai evident, afectând calitatea mediului urban și confortul locuitorilor.