Parcul Tineretului din București, unul dintre cele mai iubite locuri de relaxare ale cetățenilor, se confruntă cu o problemă gravă: aproape 15% dintre copacii săi necesită intervenții de urgență, iar circa 5% sunt într-o stare de risc extrem pentru siguranța vizitatorilor. Un raport de specialitate realizat recent atrage atenția asupra gheței fragile a vegetației din parc și ia în calcul un posibil dezastru ecologic dacă administrația nu va acționa prompt și eficient.

Studiul, desfășurat în vara și toamna anului 2025, scoate în evidență o stare critică a ecosistemului parcului, construit în anii ’70 pe o suprafață de aproximativ 80 de hectare. În prezent, peste 6.500 de arbori de peste 46 de specii diferite sunt sub observație, majoritatea de vârsta medie de 50-60 de ani, în stagnare fiziologică sau chiar în declin spre senescență. Lipsa resurselor pentru administrare, perturbările generate de condițiile climatice extreme și deciziile necoordonate privind gestionarea vegetației subliniază riscuri iminente pentru siguranța oamenilor și pentru biodiversitatea parcului.

### Riscul ridicat, un semnal de alarmă pentru autorități

Specialiștii semnalează că 15% dintre arbori prezintă probleme de siguranță, evaluarea realizată conform standardelor internaționale ISA indicând că aproape 10% dintre ei sunt într-o stare extrem de periculoasă, necesitând intervenții urgente. Unul din cinci arbori are nevoie de lucrări specializate pentru a putea fi menținuți în siguranță, iar riscurile se intensifică din cauza structurii monospecie, predominată de specii precum salcâm japonez, pin negru, chiparos de baltă sau dud alb. Această structura vulnerabilă face ca grupări întregi de arbori, chiar și de aceeași specie, să reacționeze unitar la stres, ceea ce înseamnă un impact devastator dacă un arbore îniese.

De asemenea, degradația stratului de arbuști și propagarea speciilor invazive contribuie la fragilitatea ecosistemului. La nivelul solului, terenurile devin tot mai drepte, compacte, fiind marcate de eroziune și praf în aer, iar calitatea peisajului suferă, la fel și confortul termic al zonei, în plin sezon estival.

### Soluții de restaurare și modernizare pentru un parc rezilient

Reprezentanții comunității de specialiști recomandă intervenții imediate și planificate, atât pe termen scurt, cât și pe termen lung, menite să refacă echilibrul fragil al parcului și să asigure o gestionare durabilă. În primul rând, eliminarea arborilor cu risc extrem, verificări riguroase și tăieri controlate sunt pași esențiali pentru creșterea siguranței vizitatorilor. Este de asemenea sugerată refacerea alveolelor de plantare, acoperirea solului cu materiale organice și protecția trunchiurilor, pentru a limita deteriorarea și stresul suplimentar.

Pentru perioada medie, recomandările vizează revitalizarea solului, replantări cu specii rezistente la condițiile urbane și implementarea unui sistem digital de gestionare a resurselor vegetale. Acesta ar include un registru verde, cu evidența tuturor intervențiilor și evaluărilor periodice, pentru o administrare transparentă și monitorizată. În plus, introducerea unor zone de non-intervenție și coridoare ecologice se vizează să sprijine biodiversitatea și să protejeze fauna parcului, în timp ce gestionarea diferențiată a peluzelor între zonele de relaxare și cele pentru întreținere eficientă va duce la menținerea unui echilibru între siguranță și costuri.

Pentru viitor, propunerile includ conservarea arborilor maturi valoroși, evitarea tăierilor radicale și crearea unei zone funcționale, care să integreze zonele cu întreținere intensă, zone tampon și zone naturalizate, destinate biodiversității. De asemenea, introducerea unor „zone de non-intervenție” și coridoare ecologice reprezintă o măsură pentru a susține flora și fauna urbană, în condițiile în care schimbările climatice devin tot mai agresive.

### Parcul Tineretului, un exemplu pentru București și nu numai

Este evident că, fără o schimbare radicală de paradigmă în ceea ce privește administrarea parcurilor din oraș, problema de la Tineretului se va răspândi și în celelalte zone verzi ale Capitalei. Astfel, în contextul în care acțiunile de regenerare, specializate și bine coordonate, sunt încă la început, prezentul parc poate deveni un model de reziliență urbană, un „laborator viu” în fața crizei climatice.

Proiectul de intervenție finanțat și de administrație, denumit „Reziliență climatică pentru Parcul Tineretului”, presupune plantări selecte, regenerare a arborilor în declin, amenajarea de pajiști urbane și spații de reciclare a apei pluviale. În același timp, comunitatea trebuie implicată și responsabilizată în regenerarea și păstrarea unicității acestei zone, pentru ca în următorii ani, parcul să devină un exemplu pentru alte administrații locale din capitală și din țară. În aceste condiții, în contextul schimbărilor climatice, Parcul Tineretului va putea combina funcția de loc de relaxare cu cea de instituție a rezilienței urbane, un spațiu adaptat pentru a face față provocărilor viitorului.