Fostul ministru al Sănătății, Alexandru Rafila, a spus că până în anul 2050, infecțiile cauzate de bacterii rezistente la antibiotice vor deveni principala cauză de deces la nivel mondial. După aceea, următoarele cauze vor fi bolile de inimă și cancerul. El a menționat că, anual, în Uniunea Europeană, aproximativ 50.000 de oameni pierd viața din cauza infecțiilor nosocomiale, adică infecții spitalicești.

„Vreau să subliniez că, de exemplu, în Uniunea Europeană, într-un singur an, se estimează că moartea prin infecții cu bacterii rezistente, de obicei nosocomiale, afectează câteva zeci de mii de persoane, în total 50.000 de oameni. Există îngrijorarea că dacă nu controlăm circulația acestor bacterii, dacă nu facem o dezinfectare adecvată și nu utilizăm corect antibioticele, situația se va agrava. Până în 2050, se estimează că aceste infecții vor deveni prima cauză de deces în lume, iar costurile totale, ce includ eforturi medicale, sociale și pierderi economice, vor depăși 100 de trilioane de dolari anual. Este o problemă foarte gravă”, a afirmat Rafila la o televiziune de specialitate.

El a explicat și legătura dintre consumul de antibiotice și creșterea rezistenței bacteriilor.

„Țările nordice consumă foarte puține antibiotice. În Suedia, de exemplu, este dificil să obții un antibiotic. Acolo, antibioticele sunt folosite doar pentru infecții serioase. În schimb, în sud, preferințele sunt diferite. România, Bulgaria, Cipru, Grecia și Italia sunt țările cu cel mai mare consum de antibiotice și, în consecință, cu cele mai mari probleme legate de rezistența bacteriilor. Există o corelație clară între consumul mare de antibiotice și creșterea rezistenței.”

De asemenea, Rafila a abordat și conceptul de „One Health,” adică sănătate unică, referindu-se la modul în care bacteriile rezistente afectează atât oamenii, cât și animalele, inclusiv peștii din acvacultură, precum și mediul înconjurător.

„Nu știu dacă ați auzit de ideea One Health, dar este un concept care subliniază că sănătatea umană, cea animală și cea a mediului sunt interconectate. Rezistența la antibiotice apare atât din tratamentul și hrănirea animalelor, cât și din poluarea mediului. Bacteriile rezistente pot să provoace infecții la oameni și animale, iar atunci când bacteriile rezistente devin prezente în mediul înconjurător, devine o problemă majoră. Chiar și fabricile de medicamente trebuie să respecte reguli stricte pentru a preveni deversarea de antibiotice în mediu, deoarece acestea pot contribui la apariția și răspândirea bacteriilor rezistente.”



Sursa articol