Cartea „Holocaustul în România”, semnată de Radu Ioanid, a fost recent republicată de editura Polirom, într-un moment în care promovarea ideilor legionarilor și negarea Holocaustului au devenit tot mai răspândite în ultimii 35 de ani. Într-un interviu exclusiv pentru o postură de știri la radio, Radu Ioanid vorbește despre acest context în care a apărut această ediție reeditată.

El afirmă că, din toamna anului 2024, în România au avut loc serii de atacuri virulente împotriva Institutului Național pentru Studierea Holocaustului „Elie Wiesel”, precum și împotriva jurnaliștilor și istoricilor care investighează fascismul românesc și istoria Holocaustului în țară. Aceste acțiuni au fost însoțite și de apariția partidelor extremiste și a candidaților acestora în alegerile parlamentare și prezidențiale.

Radu Ioanid explică faptul că această problemă are rădăcini mai vechi, care au devenit evidente în contextul celor două recente campanii electorale. El menționează că extremele de dreapta din România au reușit să transforme rezistența anti-comunistă, în special cea legionară, într-un simbol, deși această rezistență a fost mult mai largă decât atât. Victimele comunismului care nu au legătură cu mișcarea legionară sunt adesea neglijate în discursul național, în timp ce foști legionari, precum foștii membri ai grupului de rezistență din Făgăraș sau politicieni precum Iuliu Maniu, sunt considerați singurii care au rezistat regimului comunist.

În termeni simpli, ne este amintit de Ion Gavrilă Ogoranu, un rezistent legionar din Făgăraș, dar adesea uităm de alte grupuri precum frații Arnăuțoiu din Muscel sau de lideri politici precum Iuliu Maniu, care au fost închiși și au suferit în timpul regimurilor totalitare. În general, istoria acestor perioade a fost învățată superficial sau distorsionat, fiind influențată fie de naționalismul comunist, fie de ideologii post-comuniste pro-fasciste.

Privind contextul editării, această lucrare a ajuns la cea de-a patra ediție, fiind actualizată cu mărturii ale supraviețuitorilor Holocaustului din România. Radu Ioanid povestește că prima ediție, apărută în 1997 sub titlul „Evreii sub regimul Antonescu”, a fost respinsă de către directorul editurii Hasefer din cauza refuzului de a utiliza termenul de Holocaust. Ulterior, el a aflat că președintele Federației Comunităților Evreiești din România, academicianul Nicolae Cajal, și președintele României de atunci, Ion Iliescu, au interzis folosirea acestei denumiri.

A doua ediție, publicată în 2006 sub titlul „Holocaustul în România”, a apărut după ce în 2003, Ion Iliescu, într-un interviu pentru cotidianul israelian Ha’aretz, a afirmat că pe teritoriul României nu ar fi avut loc un Holocaust.



Sursa articol