A fost lansat primul studiu detaliat dedicat familiei Bellu și ansamblului iconic al Cimitirului Șerban Vodă – Bellu, o lucrare care aduce la lumină istoricul, arhitectura și personalitățile ce au modelat acest simbol al memoriei naționale. Cartea, intitulat „Bellu, povestea unei familii și a necropolei unei națiuni”, semnată de Constantin-Iulian Tănașcu, revine asupra decenii de istorie și arhivistică, oferind cititorilor o perspectivă amplă asupra unei dintre cele mai reprezentative expoziții ale patrimoniului cultural românesc.

O cercetare meticuloasă, cu o bază solidă în arhivă

Autorul nu s-a ferit să exploreze cărări mai puțin bătute, verificând corespondențele, jurnalele și documentele oficiale ale familiei Bellu pentru a contura portrete autentice ale membrilor săi. În acest mod, cititorii pot descoperi nu doar istoria familiară, ci și detalii intime despre membrii familiei, de la patriarhi precum Gheorghe și Dimitrie Bellio, până la generațiile mai recente, precum Alexandru sau Irina Bellu. Cartea nu doar că devine un ghid exhaustiv despre această familie, ci și o punte spre înțelegerea, mai larg, a modului în care aceste personalități au influențat și au fost influențate de evoluția societății românești.

Ansamblul Bellu și evoluția sa în contextul urban al Bucureștiului

Dar nu doar genealogia familiei stă în centrul studiului. Autorul trasează și istoria ansamblului, de la primele atestări documentare, când terenul fusese doar o vie domnească, și până în zilele noastre. În această secțiune, se evidențiază rolul Cimitirului Bellu nu doar ca ultim refugiu pentru cei trecuți în neființă, ci și ca un reper arhitectural și cultural, reprezentativ pentru stilurile variate și monumentele funerare care ilustrează evoluția artistică de-a lungul decadelor. Trecerea sa prin diferite etape de dezvoltare este explicată în contextul poveștii urbane a Bucureștiului, reflectând schimbările și creșterea orașului.

O inițiativă dedicată patrimoniului cultural și umanitar

Banii obținuți din vânzarea cărții sunt direcționați spre refacerea imobilului și înființarea Muzeului Îngerului din Ploiești, o inițiativă care adaugă un aspect umanitar și de promovare culturală acestei publicații. Lansarea oficială va include și o expoziție foto cu imagini ale lui Alexandru Bellu, precum și o dezbatere organizată într-unul dintre domeniile familiale, menită să aducă laolaltă istorici, arhitecți și membri ai familiei pentru a discuta despre patrimoniul și semnificația majore a acestui ansamblu.

Este de așteptat ca zilele următoare să fie anunțată și publicarea unui alt studiu aprofundat, care va extinde și mai mult înțelegerea asupra patrimoniului cultural și arhitectural de la Cimitirul Bellu. În același timp, interesul pentru această lucrare reflectă un mai larg efort de a păstra și de a celebra istoria familiei Bellu, a cărei influență și contribuții rămân o parte fundamentală a identității cultural-sociale a Bucureștiului.

Pe măsură ce proiectele continuă să se dezvolte, nu poate fi decât de bun augur faptul că istoria, arhitectura și memoria acestei familii vor fi tot mai bine înțelese și valorizate, menținând vie moștenirea unui ansamblu emblematic al capitalei și al națiunii.