Conform Gândul: Spiritele s-au încins în platoul emisiunii „Subiectul Zilei” de la Antena 3 CNN, unde deputații Ciprian Văcaru (PSD) și Cezar Drăgoescu (USR) au purtat un duel verbal pe tema deficitului bugetar și a stării economiei românești. Principalele puncte de divergență au vizat interpretarea cifrelor privind deficitul bugetar de la jumătatea anului și cauzele scăderii consumului populației.
Deficit mincinos sau corecție necesară?
Deputatul PSD, Ciprian Văcaru, a susținut că deficitul bugetar „mic” înregistrat la jumătatea anului este, de fapt, un „deficit mincinos”, rezultat în principal din neplata unor facturi. Potrivit acestuia, scăderea consumului populației nu este o consecință a unor ajustări economice necesare, ci a creșterii prețurilor, taxelor și TVA-ului. „Faptul că avem un astfel de deficit mic la jumătatea anului este datorat de neplata facturilor. Dar 2% nu este un deficit real, este un deficit mincinos”, a declarat Văcaru.
Pe de altă parte, deputatul USR, Cezar Drăgoescu, a contrazis această perspectivă, afirmând că reducerea deficitului spre ținta de 6% este un rezultat necesar al corecțiilor economice. „Toate analizele speciale, și eu spun că ne vom încadra în cota de deficit de 6% la final de an. Deci în 2 ani Bolojan va fi redus de la 9% la 6% deficitul”, a replicat Drăgoescu, subliniind că ajustarea fiscală se face „pe spatele românilor”, insinuând o posibilă critică la adresa politicii PSD.
Impactul scumpirilor asupra puterii de cumpărare
Discuția a derivat și spre explicațiile pentru scăderea consumului. Ciprian Văcaru a respins teoria conform căreia creșterile salariale și de pensii din anii precedenți ar fi fost direcționate către consum, afirmând că, deși sumele au rămas similare, puterea de cumpărare a scăzut. „Astăzi pensia e tot 120 de lei, dar consumul s-a dus în cap”, a argumentat Văcaru, atribuind scăderea consumului creșterii prețurilor, taxelor și TVA-ului.
Cezar Drăgoescu a acceptat ideea că inflația a jucat un rol, dar a subliniat că sumele suplimentare primite de români au fost, într-adevăr, cheltuite. „Alea s-au dus în consum. Dacă aveam pensiile 100 de lei și tu mi-ai dat de la PSD 120 de lei, aia 20 de lei i-a dus în consum. Mi-am luat mai multă pâine, mai mult salam, mai mulți ciorapi”, a explicat Drăgoescu.
România resimte presiunea scumpirilor
Chiar dacă rata anuală a inflației a înregistrat o ușoară scădere în iunie 2026, ajungând la 10,4%, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS), prețurile de consum au continuat să crească cu 3,8% față de sfârșitul anului trecut. Comparativ cu luna mai, indicele prețurilor de consum a crescut cu doar 0,06%, semnalând o temperare a ritmului lunar al scumpirilor. Cu toate acestea, prețurile rămân semnificativ mai ridicate față de anul precedent, iar serviciile continuă să fie cele mai afectate de majorări.
Serviciile s-au scumpit cu 13,67% în iunie 2026 față de aceeași lună din 2025, fiind categoria cu cea mai mare creștere anuală. Mărfurile nealimentare au înregistrat un avans de 12,29%, iar alimentele s-au scumpit cu 5,75%. În rândul mărfurilor nealimentare, energia electrică a înregistrat cea mai spectaculoasă creștere, de aproape 60%, după eliminarea schemei de plafonare a prețurilor. Carburanții au înregistrat, de asemenea, scumpiri importante: benzina a crescut cu 22,75%, iar motorina cu 28,16%. Energia termică s-a scumpit cu 10,70%, iar detergenții cu 9,41%.
TVA-ul majorat, o presiune suplimentară
Economia resimte și efectele modificărilor fiscale. Începând cu 1 iulie 2026, cota standard de TVA a fost majorată de la 19% la 21%, iar unele cote reduse au fost, de asemenea, ajustate. Economiștii avertizează că impactul complet al acestor modificări se va reflecta în lunile următoare, pe măsură ce comercianții vor transfera costurile suplimentare către consumatori.
Sursa: Gândul
