Protestele din Iran, declansate de prăbușirea dramatică a valorii monedei naționale, s-au intensificat, marcând a patra zi de nemulțumiri și confruntări directe cu autoritățile. Ofertele de muncă din orașul Fasa din provincia Fars au fost afectate de revolta manifestanților care au încercat să pătrundă în clădirea guvernului local. Potrivit imaginilor difuzate de canalul de stat, protestatarii au încercat să forțeze intrarea, dar intervenția forțelor de securitate a dus la eșecul acțiunii lor.

„Atacul lor a eșuat, iar lidera acestor protestatari, o femeie de 28 de ani, a fost arestată.”, au raportat autoritățile locale, subliniind totodată că trei membri ai forțelor de securitate au fost răniți, iar patru protestatari au fost luați în custodie. Situația tensionată din Iran a crescut pe fondul prăbușirii monedei naționale, rialul atingând valori record, iar inflația depășind 50%. Aceste condiții economice degrabă au dus la proteste masive, începând cu duminica trecută, când comercianții din Teheran au început să iasă pe străzi.

### Reacția autorităților

Președintele Masoud Pezeshkian, prezent la un forum de afaceri în Teheran, a acuzat puterile externe de incitare a unrest-ului. „Suntem într-o situație în care presiuni externe sunt exercitate de dușmanii țării și, din păcate, și în interiorul acesteia”, a declarat acesta. Președintele a subliniat nevoia de unitate și solidaritate pentru a depăși crizele actuale.

Pe lângă apelurile la unitate, autoritățile iraniene au promis un „mechanism de dialog” cu liderii protestatarilor pentru a asculta vocile celor nemulțumiți. Totuși, procurorul general, Mohammad Movahedi-Azad, a avertizat că „orice tentativă de a transforma protestele economice în instabilitate va primi un răspuns legal și decisiv”. Acest amestec de conciliere și avertismente sugerează o încercare de echilibrare a gestionării nemulțumirilor sociale care ar putea escalada în tulburări mai grave.

### Temeri privind intensificarea protestelor

Conform reporterilor din teren, protestele s-au extins rapid în alte orașe precum Isfahan, Yazd și Zanjan, unde studenții s-au alăturat apelurilor pentru schimbare. Există temeri tot mai mari că nemulțumirile economice ar putea duce la o reacție mai amplă împotriva regimului. „Protestele economice pot escalada și afecta alte probleme sociale mai profunde”, a afirmat Trita Parsi, vicepreședinte al Quincy Institute for Responsible Statecraft.

Fiecare zi de protest aduce noi apeluri la schimbare, iar mulți dintre participanți susțin că situația economică precară a devenit insuportabilă. „Prețurile cresc constant, iar salariile nu sunt pe măsură. Este timpul să ne facem auziți”, a declarat un manifestant din Teheran. Creșterea prețurilor la alimente și combustibil a dus la o nemulțumire generalizată, iar represiunea anterioară a protestelor a creat un sentiment de panică printre cei care îndrăznesc să se exprime.

Pe lângă criza economică, populația este afectată și de o criză a apei și de o energie deficitara, tot mai multe orașe fiind afectate de lipsuri. Totodată, presiunea externă se intensifică prin sancțiunile impuse de Statele Unite și aliații săi, care au condus la o depreciere rapidă a rialului.

Dilemele cu care se confruntă Iranul sunt complexe, iar rădăcinile acestei nemulțumiri sunt adânci. Protestele din 2022-2023, declanșate de moartea lui Mahsa Amini, arată că frustrarea publicului nu se oprește doar la economie, ci cuprinde și nevoia de schimbări politice fundamentale.