Protest controversat în Piața Universității: melodii legionare și discursuri incendiatoare

Joi seară, Piața Universității a fost scena unui eveniment care a stârnit controverse și a reînviat amintiri din trecutul extrem de sumbru al Mișcării Legionare. Participanții la manifestație, susținută de partidul AUR și organizată de Claudiu Târziu, fondatorul Partidului Acțiunea Conservatoare, au cântat melodii legionare, dedicând explicit aceste slăviri lui Corneliu Zelea Codreanu, liderul organizației legionare din perioada interbelică.

Cei prezenți au intonat însă nu orice fel de cântec, ci „Șoim român”, un imn încrustat în memoria istoriei legionare. Videoclipurile surprinse la fața locului arată un grup de manifestanți cântând cu pasiune această piesă, cu versuri ce evocă moartea eroică, războiul și cultul lui Codreanu. Melodia a fost amplificată prin boxe în Piața Universității, transmițând mesajele extremiste către toți cei prezenți.

Imnul legionar nu ezită să facă trimiteri directe la sacrificiu și eroism în contextul unei organizații cunoscute pentru ideologia sa fascistă și antisemită. Versurile, precum „Șoim român, șoim român, Ardelean batalionul doi, Gorniștii sună, să mergem la război,” și „Lângă o tufă de mohor, Lângă o tufă de stejar, Lângă domnul căpitan,” evocă o narativă unitară și agresivă, specifică unei ideologii de extremă dreaptă, pentru mulți considerată o stare de spirit din trecutul României interbelice.

Această manifestație a fost doar prima parte a unei serii de evenimente care au readus în discuție fenomene și simboluri interzise în societatea românească modernă. Suprapuse peste discursurile anti-legionare și împotriva Legii Vexler, câteva sute de persoane au scandat lozinci precum „Stop legea Vexler” sau „Călin Georgescu președinte”, protestând împotriva noii legislații ce intenționează să incrimineze materialele și discursurile extremist-legionare. În același timp, discursurile au fost marcate de aluzii la controverse cu privire la cenzurarea operei poetului antisemit Radu Gyr, membru al Mișcării Legionare, și la riscul ca legea să fie folosită în alte scopuri decât cele declarați.

Contextul istoric al Mișcării Legionare și legăturile cu discursurile de astăzi

Mișcarea Legionară, ajunsă acum un subiect sensibil, avea la origini o ideologie plină de extremism și antisemitism, având ca fondator pe Corneliu Zelea Codreanu. Această organizație, evidentă pentru caracterul său mistic-religios și acuzată pentru multiple violențe, a evoluat de la o grupare paramilitară sprijinită de organizația nazistă SS până la un partid politic violent, responsabil pentru numeroase asasinate și acte de terorism politic.

Codreanu, cunoscut drept „Căpitanul”, a fost o figură centrală în formarea și consolidarea acestei ideologii, iar regimul său a culminat cu crearea Gărzii de Fier în 1930. Această formațiune militarizată s-a declarat împotriva comunismului și a fost, de-a lungul timpului, un simbol al intoleranței și violenței politice. În 1938, după ce a fost acuzat de ultraj, Codreanu a fost ucis în condiții controversate, în timpul unei tentative de evadare, de către jandarmi. La scurt timp, conducerea mișcării a trecut în mâinile lui Horia Sima, care a continuat politica brută de intimidare și extremism, în contextul crizei politice de dinaintea celui de-al Doilea Război Mondial.

De atunci, simbolurile și discursurile legionare au rămas un temei delicat pentru societatea românească, fiind permanent asociate cu ideologia intolerantă și discriminatoare. Protestul din Piața Universității a readus în discuție aceste elemente, dar și anxietățile legate de riscul ca legi precum cea Vexler să fie interpretate sau aplicate abuziv, perpetuând astfel unele dintre cele mai întunecate pagini ale istoriei României.

Recent, autoritățile și societatea civilă urmăresc cu atenție modul în care simbolurile și discursurile extremiste continuă să circule sub diferite forme, iar o parte dintre contextualizări arată că această problemă trebuie tratată cu seriozitate, pentru a evita riscuri de revenire a unor ideologii totalitare. În timp ce legi precum cea Vexler încearcă să limiteze propagarea acestor discursuri, preocuparea rămâne ca libertatea de exprimare să nu fie folosită pentru a justifica sau glorifica trecutul violent al mișcărilor extremiste.

Protestul din această săptămână, cu toate simbolurile sale, a arătat cât de fragilă este linia dintre libertate și extremism, iar societatea românească trebuie să fie vigilentă pentru a păstra valorile democratice și toleranța. În același timp, această manifestare a ridicat întrebări importante despre modul în care istoria trebuie înțeleasă și gestionată în prezent, pentru a nu repeta greșelile trecutului. Perspectivele rămân deschise, dar vigilența împotriva discursurilor extremiste pare a fi mai necesară ca niciodată.