Peste 300 de artiști români, printre care nume sonore precum Tudor Chirilă, Irina Rimes, Loredana Groza, Adrian Despot și Damian Drăghici, s-au mobilizat recent pentru a semna o scrisoare de protest împotriva unui proiect de Ordonanță de Urgență care propune modificarea Legii dreptului de autor. Aceștia văd în acest demers o amenințare directă la adresa modului în care sunt colectate și remunerate drepturile pentru muzica difuzată în spații publice, precum restaurante și hoteluri.

Scrisoarea este adresată Guvernului și Ministerului Culturii, evidențiind riscurile generate de eliminarea gestiunii colective extinse. Aceasta este un mecanism care permite colectarea centralizată a drepturilor de autor, inclusiv pentru artiști care nu sunt membri ai organizațiilor de gestiune. Semnatarii subliniază faptul că modificările legislative ar putea lăsa mulți artiști fără veniturile cuvenite, amenințând astfel întreaga industrie muzicală.

### Gestiunea colectivă: un sistem vital

„Eliminarea gestiunii colective extinse va transforma plata drepturilor într-un element opțional”, avertizează artiștii în scrisoarea lor. Acest sistem permite ca restaurantele și alte locații care difuzează muzică să încheie un contract unic cu un organism de colectare, fără a fi nevoite să negocieze direct cu fiecare artist în parte.

Artiștii consideră că managementul individual al drepturilor este impracticabil din cauza numărului extrem de mare de piese care pot fi folosite zilnic. „Ar fi imposibil să avem licențe pentru fiecare melodie difuzată în diferite locații, dat fiind numărul uriaș de piese disponibile”, spun semnatarii.

### Ce ar însemna noile reglementări pentru arta românească?

Dacă proiectul de OUG ar fi adoptat, artiștii susțin că multe dintre piețele lor pot deveni sterile. „Plata drepturilor devine ușor de evitat”, menționează semnatarii. Un utilizator ar putea susține că are contracte cu anumiți artiști, dar în realitate ar putea difuza orice repertoriu fără ca organismele abilitate să aibă posibilitatea de a verifica acest lucru.

Această stare de fapt ar crea un haos în industrie și ar obliga artiștii să își îndeplinească atribuțiile de detectivi, căutându-și drepturile individual. „Nu ne putem transforma în vânători ai propriilor creații”, se arată în documentul semnat.

### Reacția autorităților: O libertate în teorie?

Ministerul Culturii, prin vocea ministrului Andras Demeter, a avut o reacție diferită. Acesta susține că modificările legislative au ca scop oferirea unei mai mari libertăți pentru titularii de drepturi. „Fiecare artist își poate gestiona compozițiile în moduri variate, folosind atât organisme de gestiune colectivă, cât și opțiuni directe”, a declarat ministrul.

Însă artiștii contrazic această viziune, subliniind că actuala legislație permite deja gestionarea individuală a drepturilor și că propunerile guvernamentale nu fac altceva decât să descurajeze colectarea corectă a acestora.

Pe fundalul acestor tensiuni, rămâne întrebarea dacă voința ministerială de a reforma va ține cont de nevoile reale ale artiștilor sau va deveni doar un alt exemplu de legislație care nu protejează valorile culturale românești.

În atmosfera de incertitudine creată de aceste propuneri legislative, artiștii speră ca vocea lor să nu rămână neauzită, iar amendamentele să fie reconsiderate înainte de a fi puse în aplicare. Drepturile de autor nu sunt doar un moft; ele reprezintă fundamentul sustenabilității acestui sector creativ.