Protest cu mesaje extremiste în centrul Capitalei: mii de oameni cântă cântece legionare și aduc în discuție trecutul violent al Mișcării Legionare

Joi seara, în Piața Universității, a avut loc un protest care a șocat prin tonul extrem și mesajele abia ascunse ale participanților. La fața locului s-au adunat câteva mii de persoane, majoritatea manifestanți manifestați în favoarea unor ideologii legate de trecutul naționalist și fascist al României interbelice. Protestul a fost organizat de Claudiu Târziu, fondator al Partidului Acțiunea Conservatoare, și s-a bucurat de sprijinul politic deschis al partidului Alianța pentru Întragea Unită (AUR).

Cântări legionare și simboluri istorice

Imaginile din Piața Universității arată un spectacol în care manifestanții au cântat melodii legionare, precum „Șoim român”, o piesă profund emblematică pentru Mișcarea Legionară. Aceasta a fost redată la volum mare, în boxe, iar versurile au fost interpretate cu o sinceritate evidentă, încărcând atmosfera cu o notă de nostalgie pentru un trecut obscure. Imnul prezentat conține trimiteri directe la eroism, sacrificiu și lupta pentru națiune, dar și referiri la liderul fascist Corneliu Zelea Codreanu, supranumit „Căpitanul”, cel care a fondat și coordonat Mișcarea Legionară înainte de a fi ucis în condiții controversate.

Este important de menționat că aceste melodii și simboluri au fost interzise în perioada postbelică, însă de-a lungul timpului au fost frecvent utilizate de grupuri naționaliste și extremiste pentru a-și reafirma ideologia. În cadrul manifestației de joi, cântecul a fost difuzat din boxe și interpretat cu entuziasm, iar în imagini se observă participanții cântând cu mână la piept, în semn de respect față de figura emblematică a mișcării.

Contextul controversat al protestului și implicațiile legale

Manifestanții au scandat lozinci precum „Stop legea Vexler” și „Călin Georgescu președinte”. Acest din urmă strigăt a fost interpretat de mulți ca o expresie a nemulțumirii față de politica oficială, dar în același timp legitimizarea unui discurs extremist și nostalgie pentru trecutul fascist. În același timp, în timpul demonstrației, un grup de participanți a cântat un imn cu conținut antisemit, încărcat de mesaje de ura împotriva evreilor, captând atenția autorităților și a publicului.

Organizatorul evenimentului, Claudiu Târziu, a încercat să-și Justifice prezența și mesajele, afirmând că scopul manifestației a fost strict legat de respingerea Legii Vexler, o legislație recent adoptată care incriminează promovarea simbolurilor și ideologiilor legionare. Târziu a negat orice intenție de a susține extremismul sau de a promote mesaje de ură, însă tonul și conținutul manifestației ridică semne de întrebare privind limitele libertății de exprimare în astfel de contexte.

Legislația recentă și retrospectiva Mișcării Legionare

Adoptată în decembrie, legea incriminează explicit distribuirea de materiale fasciste și legionare, precum și promovarea cultului liderilor din aceste organizații. De asemenea, sancționează penal discursul negationist referitor la Holocaust, pentru a preveni răspândirea ideologiilor totalitare.

Mișcarea Legionară, fondată de Corneliu Zelea Codreanu, reprezintă una dintre cele mai întunecate pagini ale istoriei moderne a României. Organizație antisemită și extremistă, ea combina elemente mistic-religioase cu idei antisemite, rasiste și antimasonice. În perioada interbelică, aceasta a fost accentuat organizată și sprijinită de structuri paramilitare naziste, precum SS, și a avut o influență semnificativă asupra scenei politice și sociale românești.

După asasinarea lui Codreanu în 1938, conducerea mișcării a fost preluată de Horia Sima, care a continuat politica de violență, în speță asasinate politice și acte de terorism. În timpul dictaturii mareșalului Ion Antonescu, legionarilor li s-a permis să își continue activitatea, iar numele și simbolurile lor au fost tollereate sau chiar glorificate de regim, într-un context de tensiune socială extremă.

Prezența acestor simboluri, cântece și lozinci în spațiul public, mai ales într-un moment atât de sensibil, ridică semne de întrebare asupra limitei libertății de exprimare și asupra eforturilor legale de a combate retorica extremistă. Evenimentele de joi au readus în discuție nu doar trecutul întunecat, ci și gradul de toleranță față de mesaje care pot alimenta ura și discriminarea.

Ultimele zile au adus reacții din partea autorităților și a societății civile, iar îngrijorarea rămâne că astfel de manifestări pot genera noi dezbateri și controverse mai ample. În contextul unor tensiuni sociale persistente, modul în care legislația și societatea vor reuși să gestioneze aceste situații va juca un rol crucial în evoluția climaticului politic și social din România.