Progresul șantierului feroviar Cluj-Oradea, în impas total. Imagini așteptate de ani de zile, surprinse din dronă, contrastează cu realitatea de pe teren

Un proiect de infrastructură majoră, care trebuia să transforme transportul feroviar din nord-vestul țării, pare să fie blocat în birocratie și lipsă de inițiativă. În timp ce imagini spectaculoase, realizate din dronă, surprind peisaje impresionante ale zonei lotului 3 Poieni-Aleșd, vestigiile și stadiul actual al șantierului indică o stagnare prelungită. Aceste constatări sunt cu atât mai uluitoare cu cât progresul raportat oficial de CFR pe această secțiune de aproape 53 de kilometri la sfârșitul anului trecut rămâne în contradicție cu realitatea de pe teren, unde activitatea pare să fie încremenită.

Imagini din drone: un peisaj de poveste, o investiție în derulare aproape inexistentă

Deși proiectul a fost anunțat cu mult entuziasm și a beneficiat de fonduri europene semnificative, realitatea de pe șantierul Poieni-Aleșd contrazice optimismul oficial. În imagini recent postate pe rețelele sociale, dronele captează peisaje superbe cu păduri, dealuri și câmpii, dar în imediata apropiere, pe șantier, nu se întâmplă aproape nimic. Zone care, odinioară, erau pregătite pentru construcție sunt acum acoperite de vegetație și mormane de materiale nefolosite, semn clar că activitatea a încetat de mult.

Specialiști și entuziaști ai infrastructurii trag semnale de alarmă, subliniind că astfel de proiecte ar trebui să fie un motor al creșterii economice regionale. Însă, în cazul Bucureștiului și a autorităților implicate, aparent s-au pus mai degrabă bețe în roate decât unelte eficiente de avansare a lucrărilor.

Oficialii: “Progresul oficial nu reflectă realitatea de pe teren”

Recent, reprezentanții CFR au raportat că pe lotul 3 Poieni-Aleșd s-au realizat progrese semnificative, cifre care, în timp ce sunt comunicate pentru a menține imaginea unei dezvoltări continue, nu pot fi susținute de imaginea de pe teren. În perioada ultimelor luni, nimeni nu a raportat cu adevărat începerea unor activități concrete de construcție sau extinderea lucrărilor. Dezinteresul sau lipsa de coordonare par să fie principalele cauze ale stagnării.

Șantierul a fost, în mod oficial, început în urmă cu câțiva ani, însă continuarea lucrărilor s-a transformat într-un veritabil „proiect fantomă”. În ultimul raport, CFR susține că au fost realizate anumite studii și s-au obținut avize, însă aceste etape par să fie trecute cu vederea de către cei implicați, în condițiile în care nu se observă activitate constructivă concretă de luni de zile.

Context: de ce este atât de important acest tronson pentru regiune

Magistrala feroviară Cluj-Napoca – Oradea reprezintă un proiect strategic pentru sud-estul Europei, având ca scop reducerea timpilor de călătorie și stimularea dezvoltării economice a regiunii. Schimbările climatice și un interes crescut pentru transportul verde fac ca această investiție să fie, teoretic, o prioritate pentru guvern. Cu toate acestea, derularea lentă și lipsa de transparență creează dezamăgire în rândul localnicilor și al investitorilor.

Pentru zona Poieni-Aleșd, dezvoltarea unui tronson modernizat ar fi uneori unicul șansă la o infrastructură fiabilă, care să susțină exporturile și să aducă forță de muncă calificată. În realitate, însă, absenteismul lucrărilor riscă să transforme proiectul într-un alt exemplu de promisiuni încălcate.

Perspective: când se vor relua cu adevărat lucrările?

Deocamdată, oficialii continuă să susțină că proiectul va fi finalizat în termenul stabilit — decembrie 2025. Însă, imaginile din drone și activitatea de pe șantier indică faptul că mai mult ca oricând, această dată este tot mai departe. Rămâne de văzut dacă autoritățile și constructorii vor reuși vreodată să pună în practică planurile inițiale sau dacă, pur și simplu, proiectul va deveni un alt simbol al autorităților locale și regionale, mai mult în plan verbal.

O realitate dureroasă, însă comună în rândul marilor proiecte de infrastructură din țara noastră, unde promisiunile nu sunt întotdeauna susținute de fapte. În condițiile în care alte țări din Europa investesc masiv în modernizarea rețelelor feroviare, România pare să fie prinsă într-un cerc vicios al amânării, al lipsei de transparență și al lipsei de voință politică. Rămâne de văzut dacă, în următoarele luni, vom asista la reluarea efectivă a activităților sau dacă acest proiect va rămâne un alt exemplu de investiție promovată cu mult zgomot, dar fără rezultate palpabile.