Proiectul european de avioane de luptă de următoarea generație, Future Combat Air System (FCAS), se află într-un impas destinat să îi pună capăt unui vis european de autonomie în domeniul apărării aeriene. După ani de dezbateri, întârzieri și conflicte de interese între parteneri, există tot mai multe semne că inițiativa, menită să rivalizeze cu programele americane precum F-35, s-ar putea concret în eșec.

### Un proiect în pericol, în ciuda eforturilor comune

FCAS a fost lansat cu speranța de a crea un avion de luptă avansat, capabil să înlocuiască flota existentă de aeronave vechi ale Franței, Germaniei și Spaniei, și de a întări cooperarea în domeniul apărării printre aceste țări. Însă, în ultimii ani, întârzierile din proiect, disputele legate de distribuirea costurilor și diferențele de priorități politice au început să răstoarne speranțele inițiale.

Patru oficiali europeni, citați sub condiția anonimatului, au afirmat pentru POLITICO că șansele ca FCAS să fie relansat în forma sa actuală sunt tot mai reduse. „Este mai probabil să se anunțe că proiectul s-a încheiat decât să fie relansat,” a spus unul dintre aceștia, subliniind un sentiment de pesimism în rândul celor implicați.

De-a lungul anilor, discuțiile au fost dominate de conflicte între industrie și stat, precum și de diferențe de viziune asupra tehnologiei și bugetelor. Cu toate acestea, inițiativa a fost văzută ca esențială pentru consolidarea autonomiei europene în domeniul militar, mai ales într-un context geopolitic marcat de tensiuni crescute cu Rusia și China.

### Fundalul unei colaborări fragilizate

Proiectul FCAS reprezintă o colaborare complexă, în care participă companii și autorități din cele trei țări, cu scopul de a dezvolta un avion de genereția următoare cu tehnologii de ultimă oră, inclusiv drone și sisteme de război electronic integrate. Însă, această colaborare s-a dovedit a fi marcată de dificultăți administrative și probleme de coordonare.

În ultimele luni, mai mulți experți și oficiali au semnalat că finanțarea și planificarea nu sunt în parametrii optimi, iar întârzierea livrării aeronavelor planificate pune sub semnul întrebării relevanța și viabilitatea proiectului. În plus, concurența acerbă a programelor de avioane de luptă ale aliaților occidentali, precum și riscurile de a nu ajunge la un echilibru just în partajarea tehnologiei și costurilor, au alimentat incertitudinea.

### Perspective incertă pentru viitorul FCAS

Într-un astfel de climat, oficialii europeni vorbesc tot mai des despre posibilitatea ca FCAS să nu depășească stadiul de proiect pilot sau prototip, sau chiar să fie oficial abandonat. Pentru moment, însă, oficialii europeni evită declarațiile definitive, păstrând deschisă posibilitatea unor modificări majore în planurile de cooperare.

Decizia de a pune capăt proiectului sau de a-l reconfigura profund depinde nu doar de evoluția tehnologică, ci și de adecvarea politicilor din fiecare țară parteneră. În timp ce Franța a manifestat inițial o ambiție majoră de a dezvolta această super-armă europeană, tensiunile interne și costurile exorbitante au redus semnificativ optimismul.

Pentru moment, cei implicați în FCAS se concentrează pe identificarea unor soluții de compromis sau chiar pe simplificarea obiectivelor inițiale. Însă, în lipsa unei voințe politice unite și a sprijinului financiar consistent, șansele ca acest proiect european de avioane de luptă să devină realitate se diminuează considerabil.

În final, viitorul FCAS stă să fie hotărât în următoarele luni, într-un climat politic european tensionat, în care redresarea sau, dimpotrivă, renunțarea la proiect, vor putea avea consecințe semnificative pentru capacitatea de apărare a continentului. Dacă nu va fi găsită o soluție, Europa va rămâne în continuare dependentă de tehnologia americană sau de aliații săi pentru avioanele de luptă, ceea ce contravine însă ideii de suveranitate în domeniul militar.