Începutul construcției drumului de mare viteză București-Giurgiu marchează o etapă importantă pentru infrastructura rutieră din România. De luni, 19 ianuarie, firma specializată în proiectare a început oficial elaborarea studiului de fezabilitate, un pas crucial pentru definirea proiectului în cele mai mici detalii. Acest angajament tehnic și administrativ reprezintă un punct de pornire spre modernizarea legăturii între capitală și sudul țării, contribuind la dezvoltarea economică și la fluidizarea traficului.

**Cum arată traseul și ce presupune proiectarea”)

Conform declarațiilor oficiale, compania desemnată realizează în prezent studiul de fezabilitate, care trebuie finalizat în maximum 16 luni. În cadrul acestui proces, se vor stabili traseul precis al drumului, profilul (autostradă sau drum expres), precum și nodurile rutiere, esențiale pentru integrarea viitorului drum în rețeaua existentă. În plus, se va analiza posibilitatea asocierii cu proiecte complementare, precum construirea unui pod peste Dunăre, între Giurgiu și Ruse, și amenajarea unei piste olimpice de canotaj în apropierea traseului, aspecte promise pentru sporirea atractivității și funcționalității proiectului.

Valoarea contractului pentru realizarea studiului de fezabilitate se ridică la 34 de milioane de lei, finanțare obținută din fonduri ale Programului Național de Transport și Bugetului de Stat. Încheiat în decembrie 2025, contractul implică o asociere de firme specializate, iar tehnologiile inovatoare precum utilizarea BIM (Building Information Modeling) și sisteme GPS pentru monitorizarea în timp real a lucrărilor sunt incluse ca elemente standard, ceea ce garantează un control riguros asupra progresului și calității execuției.

Inovație și planuri pe termen lung

Una dintre cele mai interesante aspecte ale acestui proiect îl constituie posibilitatea de a include, în cadrul traseului, o pistă de canotaj amenajată la standarde internaționale. La acest capitol, reprezentanții companiei au făcut legătura cu autoritățile sportive, inclusiv cu doamna Elisabeta Lipă, președinta Agenției Naționale pentru Sport. În documentele proiectului, sunt prevăzute cerințe tehnice pentru a determina cu exactitate adâncimea pânzei freatice, esențială pentru realizarea unei piste de canotaj, chiar și pe amplasamente ce în prezent sunt ocupate de gropi de împrumut.

Posibilitatea de a transforma elemente din terenul destinat construcției într-o facilitate sportivă de nivel internațional deschide noi perspective pentru România, mai ales în contextul în care nu există în prezent o pistă de canotaj așa cum impun standardele mondiale în domeniu. În momentul în care studiul de fezabilitate va arăta că această soluție este viabilă, proiectul va putea fi prezentat oficial în fața finanțatorilor europeni, oferindu-i astfel de o dimensiune multidisciplinară și strategică, care merge dincolo de simpla construcție rutieră.

Viitorul drumului de mare viteză în contextul infrastructurii naționale

Lucrările pentru proiectarea drumului de mare viteză București-Giurgiu, începând cu această etapă a studiului de fezabilitate, marchează nu doar un pas tehnic, ci și o viziune pe termen lung pentru infrastructura din România. În condițiile asumate de autorități, investiția nu se limitează la urmarea unui traseu, ci include și dezvoltarea unor facilități conexe menite să contribuie atât la promovarea sporturilor nautice, cât și la reducerea timpului de deplasare între orașe.

Dezvoltarea tehnologică, precum și potențialele proiecte complementare, demonstrează dorința de a face din acest proiect un exemplu de inovare și de utilizare integrată a resurselor. Cu pași siguri în direcția modernizării infrastructurii, România face în continuare eforturi pentru a se alinia standardelor europene, pregătind terenul pentru o conectivitate mai bună și pentru dezvoltare durabilă. În fața acestor progrese, promisiunea unei legături rapide și eficiente între București și Giurgiu devine din ce în ce mai realistă, oferind perspective promițătoare pentru întreaga regiune.