Asociația Bankwatch România și alte organizații de protecție a mediului avertizează asupra pericolelor grave ale proiectului de fracturare hidraulică în Ungaria, situat în apropierea graniței românești, în regiunea Békés, lângă orașul Sarkad. Inițiativa, cunoscută sub numele de Corvinus Nyékpuszta, ridică semne de întrebare din cauza riscurilor pentru mediu și sănătatea publică, având potențiale impacte devastatoare, despre care autoritățile și experții spun că nu au fost suficient evaluate.

Un al doilea front al criticilor privește riscul seismic, deoarece fracturarea hidraulică implică injectarea unor volume mari de apă și substanțe chimice sub presiune în parcelele de teren. Susținătorii proiectului argumentează că tehnologia este sigură și deja folosită în alte zone, însă specialiștii avertizează că aceste operațiuni pot destabiliza stratul geologic și ar putea destabiliza zona, crescând riscul de activitate seismică. „Riscurile seismice generate de fracturare sunt insuficient evaluate în cazul acestui proiect,” afirmă reprezentanți ai organizației de mediu.

Contaminarea apelor subterane reprezintă, de asemenea, o amenințare majoră, având în vedere apropierea de sursele de apă potabilă din zonă. Specialiștii atrag atenția asupra faptului că substanțele chimice folosite în procesul de fracturare pot ajunge în freatic, contaminând resursele de apă dulce, care sunt deja supuse unor presiuni din cauza agriculturii intensive și a altor activități industriale. „Impactul asupra apelor subterane nu a fost suficient studiat, iar riscul de contaminare este unul real și grav,” precizează reprezentanții organizațiilor de mediu.

Un proiect controversat într-un peisaj sensibil
Proiectul este localizat în apropierea frontierei române și al unui peisaj natural fragil. Deși autoritățile ungare se laudă cu un proces de autorizare riguroasă, organizațiile de mediu susțin că evaluările de impact au fost incomplete și superficial realizate. Acest fapt a generat controverse, mai ales în contextul în care în alte țări din Europa, precum Franța sau Polonia, proiecte similare au fost suspendate sau respinse din cauza riscurilor pentru mediu și sănătate.

Zona în care se intenționează exploatarea are o importanță deosebită pentru comunitățile locale din regiune, care depind de agricultura tradițională și resursele de apă potabilă. Criticii proiectului avertizează că orice accident sau scurgere accidentală poate avea consecințe dezastruoase pentru aceste comunități, într-un moment în care schimbările climatice și presiunile asupra mediului devin din ce în ce mai acută.

Contextul european și perspectivele viitoare
În ultimii ani, încercările de a exploata resursele de hidrocarburi prin fracturare hidraulică s-au lovit de refuzuri și reglementări stricte în diferite țări europene. În România, de exemplu, ultimii ani au adus o perioadă de restricții și interdicții temporare legate de aceste tehnologii, din motive similare. În același timp, Ministerul Energiei și autoritățile locale din Ungaria nu au făcut publice suficiente studii de mediu, ceea ce adâncește îngrijorările organizațiilor de mediul.

Reprezentanții Bankwatch România și ai altor ONG-uri solicită autorităților din Ungaria inclusiv transparență și o reevaluare serioasă a proiectului, subliniind că protecția mediului și sănătatea comunităților trebuie să prevaleze în fața intereselor economice. În timp ce deciziile finale au fost încă reciclare, presiunea opiniei publice și a organizațiilor independente pare să crească, iar criticile legate de riscurile multiple ale fracturării hidraulice rămân în centrul dezbaterii.

Privind spre viitor, rămâne de văzut dacă Ungaria va reevalua proiectul sau dacă presiunile din partea comunității internaționale și a organizațiilor pentru protecția mediului vor avea ecou și în politica națională. Într-un peisaj în continuă schimbare, răspunsul la aceste provocări va avea implicații importante pentru echilibrul între dezvoltare economică și conservarea mediului în regiune.