Senatorul USR Ștefan Pălărie a trântit alarma ieri asupra unei inițiative legislative surprinzătoare, care a fost adoptată cu celeritate și fără o dezbatere pe măsură în Senat. Potrivit acestuia, proiectul de lege privind modificarea Legii Academiei Române reprezintă o jumătate de pas spre o încercare de control politic mai dur asupra acestei instituții fundamentale a cercetării științifice și culturale a țării.

Este vorba despre un proiect de lege intrat abrupt în procedură de urgență, fiind trecut la vot fără o consultare largă sau o dezbatere aprofundată, ceea ce a generat nemulțumire în rândul opoziției și al personalității academice. Senatorul Pălărie acuză că „acest proiect este un adevărat puci”, din cauza prevederilor considerate „absolut abuzive” și care ar putea să afecteze în mod grav independența și autonomia instituției.

### Modificări controversate ale mandatului și structurii academice

Printre cele mai incriminate prevederi ale proiectului se regăsește schimbarea modalității de desemnare a președintelui Academiei Române, precum și modificări în structura și funcționarea autorităților superioare. Un aspect major al noii legislații este, conform criticilor, încercarea de a limita autonomia decizională a corpului academic, introducând criterii restrictive pentru alegerea președintelui și pentru reprezentanții acestuia în comitetele decizionale.

„Se intenționează să se modifice mandatul președintelui pe termen mult mai scurt, precum și să se reducă influența membrilor aleși de comunitatea academică în deciziile importante ale instituției,” explică senatorul USR. Această abordare seamănă cu o tentativă de consolidare a controlului politic asupra unei instituții considerate garantul unui înalt standard științific și cultural.

### Dezbateri aprinse și posibile consecințe

Inițiativa legislativă a fost adoptată rapid, fără sprijinul majorității colegilor din Senat, dar a continuat să provoace reacții dure din partea reprezentanților mediului academic și a opoziției. În contextul în care Academia Română se află în centrul unor dispute legate de rolul său în sistemul de învățământ și cercetare, această modificare poate accentua tensiunile și incertitudinile privind independența sa.

Prezenta legislație nu este doar o simplă reformare administrativă, ci pare să indice o încercare de a înăbuși influența unor oameni și structuri vechi, în favoarea unui control mai mare din partea decidenților politici. Însă criticii avertizează că astfel de măsuri riscă să comprometă imaginea academiei române și să reducă relevanța acesteia în cercetarea națională și internațională.

### Reacții și perspective viitoare

Reprezentanții inițiativei legislativă spun că modificările sunt necesare pentru „modernizarea și eficientizarea” instituției, însă pe teren, dezbaterea este departe de a fi încheiată. În cadrul dezbaterilor din Senat, opoziția și reprezentanții mediului academic au cerut clarificări și au solicitat o consultare largă a tuturor factorilor implicați.

În ciuda opoziției, proiectul continuă să avanseze, fiind elucidată intenția de a-l vota în formă definitivă, cel mai devreme săptămâna viitoare. Începutul acestui proces legislativ ridică întrebări cu privire la modul în care statul prioritizează autonomia unor instituții fundamentale în fața presiunilor politice.

Unele voci din cercurile academice avertizează că această mișcare, dacă va fi finalizată așa cum a fost propusă, poate avea repercusiuni pe termen lung asupra modului în care cercetarea și cultura au funcționat în România, într-o perioadă în care claritatea și independența acestora devin mai importante ca niciodată.

Pe măsură ce dezbaterile continuă, rămâne de văzut dacă inițiativa legislativă va fi ajustată sau dacă va fi menținută în forma actuală, ceea ce va avea și impact asupra relației dintre politică și instituțiile academice, într-un moment în care răspunsurile din interiorul mediului științific și cultural sunt mai așteptate ca oricând.