România trebuie să își regândească programul pilot de suport alimentar în școli, după ce un recent raport al Băncii Mondiale a evidențiat necesitatea unei reevaluări serioase și aprofundate a obiectivelor sale. Inițiat în 2016 și desfășurat până anul trecut, proiectul s-a confruntat cu critici și lacune în implementare, iar concluziile studiului ar putea marca un punct de cotitură în modul în care guvernul va aborda beneficiile și limitările acestuia.

### Programul pilot: de la ambiție la realitate

La început, inițiativa a fost salutată ca o soluție pentru combaterea sărăciei și promovarea echității în accesul la educație. Până în prezent, însă, rezultatele nu au fost pe măsura așteptărilor. Raportul Băncii Mondiale subliniază sensibilitatea rezultatelor obținute, dar și faptul că programul nu și-a atins încă pe deplin potențialul în sprijinirea elevilor vulnerabili. În plus, s-a constatat că nesincronizarea cu nevoile exacte ale comunităților și lipsa unor indicatori clare de măsurare a impactului au făcut ca rezultatele să fie neconcludente.

Cercetarea evidențiază că programul are nevoie de o amânare și verificare riguroasă a obiectivelor. „Este nevoie urgentă de o revizuire aprofundată a ceea ce dorim să atingem prin acest suport alimentar”, menționează raportul, îndemnând autoritățile să ajusteze strategia pentru a maximiza beneficiile și a asigura sustenabilitatea proiectului. De asemenea, experții subliniază că un astfel de proiect trebuie să fie mai bine integrat în sistemul educațional și să urmărească nu doar alimentația, ci și educația nutrițională și sănătatea elevilor.

### Lipsa de coordonare și resurse insuficiente

Un alt punct critic în raport este modul în care programul a fost implementat la nivel local. În anumite zone, lipsa de resurse, de personal specializat și de infrastructură a generat inechități, iar beneficiile au fost mai reduse decât speranțele inițiale. În unele regiuni, alimentele distribuite nu au fost adaptate specific nevoilor locale sau culturale, iar în altele, cererile au fost ignorate din cauza birocrației excesive.

Aceasta discrepanță s-a resimțit mai ales în zonele defavorizate, unde elevii se confruntă deja cu multiple provocări sociale și economice. În plus, modul fragmentat de gestionare a fondurilor și de evaluare a rezultatelor a generat îngrijorări legate de transparență și eficiență. Așadar, pentru a evita riscul de a arunca banii pe programe ineficiente, specialiștii recomandă o revizuire a metodologiei de implementare și o mai bună coordonare între Ministerul Educației, autoritățile locale și organismele partenere.

### Perspective și următorii pași

Guvernul și reprezentanții ministerului de resort și-au exprimat intenția de a analiza concluziile raportului și de a ajusta planurile pentru viitorul programului. În opinia multora, însă, aceste schimbări trebuie să fie profounde pentru a da rezultate palpabile în comunitățile cele mai vulnerabile. Provocarea majoră rămâne modul în care resursele vor fi repartizate și utilizate astfel încât beneficiile să atingă cei care au cel mai mult nevoie de ele.

De asemenea, împreună cu reformarea programului, autoritățile intenționează să implementeze un sistem mai riguros de monitorizare și ierarhizare a impactului, pentru a putea evidenția, pe termen lung, rezultatele concrete. În același timp, este esențială implicarea comunităților, părinților și elevilor în proces, pentru a asigura că alimentația și suportul oferit sunt adaptate nevoilor reale ale acestora.

Prezent în fața acestor provocări, guvernul anunță intenția de a regândi întregul mecanism pentru a transforma programul pilot într-un instrument eficient pentru reducerea sărăciei în sistemul educațional. Rămâne de văzut dacă această revizuire se va concretiza în planuri clare și în implementare cu adevărat responsabilă, astfel încât sprijinul alimentar să devină un pilon solid în eforturile de susținere a elevilor vulnerabili.