România face primul pas oficial spre integrarea inteligenței artificiale în sistemul de învățământ, anunțând că aceasta va fi menționată explicit în programa de matematică pentru liceu, odată cu noile planuri-cadru ce vor fi aplicate din anul școlar 2026. Aceasta reprezintă o schimbare radicală în abordarea didactică, pregătind terenul pentru o metodă de predare mai adaptată la tehnologia contemporană și la realitățile societății digitale în plină dezvoltare.

În premieră, în documentele approbat recent și publicate în Monitorul Oficial, se introduce clar mențiunea despre utilizarea tehnologiei, inclusiv a aplicațiilor bazate pe inteligență artificială, ca instrument educațional în procesul de predare și învățare. Această mutare semnalează o deschidere majoră a sistemului de educație românesc către inovare, încercând să recupereze decalajele în competențele matematice ale elevilor, în special în contextul cristalizate recent de rezultatele Evaluării Naționale unde mulți elevi întâmpinau dificultăți chiar și în rezolvarea exercițiilor simple.

Matematica devine mai aproape de viața reală, cu accent pe competențe practice

Unul dintre cele mai importante pasaje ale noii programe este reluarea și diferențierea aritmeticii, odată cu reintroducerea acesteia în clasele a IX-a și a X-a, precum și ca disciplină separată în ultimii doi ani de liceu, în special pentru profilul pedagogic. Decizia anunțată de Ministerul Educației are în vedere nevoia de a asigura elevilor o bază solidă de cunoștințe fundamentale în matematică, după critici persistente legate de competențele insuficiente în domeniu.

Conform oficialilor, această restructurare răspunde necesității de a menține continuitate cu programa gimnazială și de a consolida operațiile de bază, proporționalitatea, estimarea și calculul practic, abilități esențiale în viața de zi cu zi. Date recente indică faptul că mulți elevi de clasa a VIII-a, în cadrul Evaluării Naționale, au comis greșeli în exerciții simple, tocmai din lipsa unor competențe elementare, precum respectarea ordinii operațiilor matematice.

Pe de altă parte, programa diferă în funcție de profil. Pentru profilul Mate-Info, accentul va fi pus pe dezvoltarea unor competențe tehnologice avansate, pregătind elevii pentru domenii științifice și tehnice. La profilul științele naturii, matematica va fi mai aproape de aplicații practice, în timp ce la profilurile umaniste și tehnologice, se va pune accent pe competențele esențiale, adaptate pentru viața cotidiană. În plus, câteva concepte școlare, precum polinoamele, vor fi predate mai devreme, încă din clasa a X-a, în comparație cu abordarea anterioară, care le plasa în programa finală a liceului.

Inteligența artificială, noul „tutor virtual” al elevilor

Cea mai controversată schimbare din noua programă o reprezintă utilizarea explicită a inteligenței artificiale ca instrument didactic. Profesorii vor fi încurajați să integreze aplicații de tip chatbot, capabile să genereze grafice, să rezolve ecuații sau să ofere explicații pas cu pas. Această abordare se dorește a fi complementară, menită să nu înlocuiască figura profesorului, ci să alimenteze procesul de învățare cu resurse tehnologice.

Un exemplu evident este reprezentarea graficelor: elevii pot obține instantanee vizuale ale funcțiilor, ceea ce le permite să dedice mai mult timp înțelegerii semnificației, nu doar executării calculelor. În același timp, această metodă stimulează dezvoltarea gândirii critice, într-un context în care verificarea informațiilor și analiza datelor devin abilități tot mai necesare în lumea modernă.

Este clar că introducerea inteligenței artificiale în clasa de matematică înseamnă mai mult decât o simplă adaptare la tehnologie. Însemnă o mutare strategică, menită să transforme fundamental modul în care elevii percep și asimilează cunoștințele. Dacă implementarea va fi coerentă și susținută, această reformă poate avea un impact durabil, punând bazele unei generații ce va naviga în lumea digitală cu competențe solide și, mai ales, cu o gândire critică bine dezvoltată.