Lupta cu trișatul în universitățile din perioadele recente s-a intensificat ca urmare a avansurilor în domeniul inteligenței artificiale, care permite generarea rapidă a unor eseuri, rezolvări sau coduri de calitate. Această realitate a determinat cadrele didactice să reconsideri metodele de evaluare, punând accent tot mai mult pe probele orale. În contextul în care AI-ul facilitează copierea și rescrierea materialului de către studenți, efectuarea unor examene orale devine o opțiune din ce în ce mai populară pentru a asigura autenticitatea și aprofundarea procesului de învățare.

La nivel global, examenele orale sunt practicate de multă vreme în anumite țări europene, fiind considerate metode eficiente pentru testarea înțelegerii reale a materialului. În aceste condiții, unele universități au început să le integreze în programele obișnuite, atât pentru discipline umaniste, cât și pentru cele tehnice. Exemplar, un profesor din domeniul studiilor religioase folosește sesiuni individuale de aproximativ 30 de minute, în care studenții trebuie să-și argumenteze pozițiile și să răspundă la întrebări de profunzime.

În plus, cursurile de data science sau inginerie au început să includă evaluări orale pentru a verifica cunoștințele despre cod sau concepte tehnice. Aceste examene orale permit verificarea rapidă a înțelegerii logice, fiind dificil de compromis dacă studentul poate explica și argumenta răspunsurile în fața profesorului. Experiența din Canada și SUA arată că această metodă poate fi aplicată în contexte cu mulți participanți, fiind scalabilă dacă se gestionează corect finațierea rubricelor și organizarea.

Unul dintre cele mai evidente avantaje ale examenelor orale este reducerea drastica a riscului de trișare invizibilă. Chiar și în mediul online, profesorii pot observa dacă studentul răspunde spontan, analizează și argumentează, eliminând avantajul tehnologiilor AI pentru generarea automată de răspunsuri. Mai mult, aceste examene stimulează dezvoltarea abilităților de comunicare, de argumentare și de demonstrare a cunoștințelor într-un mod direct.

Totodată, această metodă apropie relația profesor-student de una de tip mentor, unde dialogul și feedback-ul direct devin parte integrantă a procesului educațional. Deși necesită logistică și poate genera anxietate pentru câțiva studenți, avantajele sunt evidente pentru verificarea autenticității și înțelegerii reale a materialului studiat. În final, ca și alte metode, evaluarea orală trebuie adaptată și integrată constant, fiind importantă monitorizarea evoluției și actualizarea tehnicilor de evaluare pentru a menține integritatea academică.