
Procurorul general, Alex Florența, a dezvăluit marți detaliile privind mijloacele de care s-ar fi servit inclusiv fostul pretendent la președinția țării, Călin Georgescu, în desfășurarea unor atacuri hibride împotriva României. Potrivit acestuia, țara noastră a fost ținta favorită a masive campanii hibride în timpul alegerilor din 2024, cu obiectiv de manipulare permanentă a opiniei publice.
“Din analizele Parchetului General, rezultă că România a fost subiectul predilect al unor ample campanii hibride, pe timpul alegerilor electorale din 2024; scopul fiind permanent modelarea opiniei publice, destabilizarea autocontrolului autorităților și diluarea coeziunii între oameni. Campania activă pe teritoriul nostru s-a remarcat prin atacuri cibernetice, măsuri de destabilizare a ordinii publice și campanii de micro-targetare a populației, dezinformare și manipularea alegătorilor”, a afirmat Florența la o conferință de presă unde a prezentat rezultatele anchetelor Parchetului General, referitor la evoluția evenimentelor din perioada scrutinului prezidențial din 2024.
“Se observă natura agresivă a atacurilor hibride îndreptate către România. Acestea au profitat de vulnerabilitățile audiențelor noastre, fiind utilizate atât platforme sociale, încălcând politicile privind promovarea candidaților politici, cât și tehnici de inginerie socială pentru depistarea sectoarelor populației care să devină ținta mesajelor personalizate. Rezultantul urmărită era deturnarea desfășurării normale a procesului electoral. Este vital să înțelegem contextul acestui război hybrid care afectează România”, a subliniat Florența.
Tot el a adăugat că războiul hibrid prezent este mai insidios și perfid decât războiul tradițional, cu influențe mult mai mari asupra desfășurării vieții sociale și economice a unei țări.
“Când vine vorba de războiul hibrid, termen extrem de uzual în spațiul public, dar slab explicat, aspectele care ar treburi transmise opiniei publice, care asociază ideea de război hibrid cu în primul rând dezinformarea, sunt că acest război, în comparație cu cel tradițional, deși mai transparent din punct de vedere al rezultatelor materiale pe care le produce, este mult mai insidios și perfid, cu un impact mult mai mare asupra modului de derulare a vieții sociale și economice a unei națiuni, deoarece presupune utilizarea concomitentă sau separată, dar în mod clar coordonată, a mai multe unelte care targetează o țară, fie că discutăm de diverse unelte economice, administrative, de atacuri cibernetice, acțiuni secrete perturbatoare pentru ordinea publică a respectivului stat, subversiune politică și evident, dezinformarea și propagandă”, a dezvăluit Florența.
Conform acestuia, în 2024, au fost lansate peste 85.000 de atacuri cibernetice împotriva infrastructurii electorale.
“Nu trebuie să uităm că atacurile cibernetice rusești s-au intensificat asupra instituțiilor și companiilor românești în 2024. În ceea ce privește procesul electoral din anul trecut, ținem cont de faptul că au avut loc mai mult de 85.000 de atacuri cibernetice asupra infrastructurii electorale, al căror scop a fost obținerea de credențiale, în special de la autoritatea electorală centrală și Biroul Electoral Central (…) multe dintre acestea au fost ulterior difuzate în grupuri de Telegram din infrastructura rusă”, a explicat Florența.
În răspuns la întrebarea dacă fostul candidat la președinția țării, Călin Georgescu, a profitat de campaniile hibride, Alex Florența a confirmat.
Fii primul care comentează