Conform Spotmedia.ro: Acțiuni anticorupție pe fond politic, susțin surse
Ultimele luni au fost marcate de o serie de acțiuni anticorupție care au stârnit discuții aprinse în spațiul public, cu acuzații că acestea ar fi motivate de interese politice, mai degrabă decât de necesitatea obiectivă de combatere a corupției. Aceste investigații, declanșate împotriva unor persoane, companii sau organizații neguvernamentale, sunt privite de mulți ca fiind artificiale, lipsite de un context anterior de fapte sau comportamente care să indice o încălcare a legii.
Preferata președintelui, în vizorul DNA
Un exemplu recent vizează o investigație DNA declanșată la Iași, instituție unde actualul procuror general, CRISTINA CHIRIAC, a fost anterior șefă. CRISTINA CHIRIAC, susținută puternic de Nicușor Dan, a fost numită în funcția de procuror general în ciuda avizului negativ primit de la CSM. Președintele României a justificat numirea, subliniind performanțele profesionale ale acesteia.
Cu toate acestea, de la momentul numirii, Parchetul General, DNA și DIICOT ar fi început să acționeze în slujba intereselor politice ale șefului statului, generând șocuri în opinia publică și compromițând, în viziunea unora, actul de justiție. Aceste acțiuni, în asociere cu PSD și magistrați considerați a fi sub influența judecătoarei LIA SAVONEA, sunt percepute ca o „vânătoare” a liderilor PNL și USR.
Ultima vizată de o investigație DNA este CRISTINA TRĂILĂ, secretar general-adjunct în Guvernul condus de ILIE BOLODAN, fost deputat PNL. CRISTINA TRĂILĂ este suspectată de „complicitate la folosirea influenței ori autorității în scopul obținerii, pentru sine sau pentru altul, de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite”. Investigația pare să vizeze faptul că aceasta ar fi permis accesul omului de afaceri FĂNEL BOGOS la ILIE BOLODAN pentru a discuta problemele sale cu Autoritatea Sanitar-Veterinară.
Când lupta cu corupția e pe comandă politică
Criticii susțin că aceste investigații ar servi ca platformă pentru presa controlată de PSD, generând un nou „non-subiect” de propagandă. Se menționează cazul lui ADRIAN VEȘTEA, despre care se afirmă că este implicat într-o „dita mai afacere de corupție”, dar investigațiile ar viza, în schimb, persoane precum CRISTINA TRĂILĂ.
Publicația Spotmedia.ro a semnalat anterior că operațiunea DIICOT de la Dumbrava, județul Bihor, ar fi fost o „punere în scenă” cu scopul de a-l compromite pe ILIE BOLODAN, iar procurorii anti-mafia ar fi fost folosiți în scopuri politice. De asemenea, se amintește de cazul primarului de sector CIPRIAN CIUCU, pus sub control judiciar de DNA într-un caz de corupție legat de finanțarea campaniei electorale.
Situația este contrastată cu cazul lui CĂLIN GEORGESCU, care și-a derulat campania prezidențială cu milioane de euro, fără a fi întrebat despre proveniența fondurilor, deși a declarat oficial că nu a investit nimic în promovare electorală.
Pentru doborârea lui DOMINIC FRITZ, primarul Timișoarei, se menționează utilizarea procurorilor, judecătorilor, parlamentarilor PSD și AUR, precum și a unor judecători CCR. Scopul ar fi fost alungarea liderului USR de la Primăria Timișoarei, pentru că nu a dorit să susțină un guvern PSD.
Criteriile investigațiilor anticorupție
În mod obișnuit, investigațiile procurorilor în cazuri de corupție pornesc de la informații publice despre politicieni sau oameni de afaceri, sau în urma unor evenimente șocante care au ecou în societate. Exemplele contrapuse sunt cele ale președintelui Consiliului Județean Prahova, IULIAN DUMITRESCU, investigat de DNA la începutul anului 2024, în urma bogăției afișate și a numeroaselor articole de presă ce prezentau fapte ce indicau încălcări ale legii.
În cazul Nordis, investigația procurorilor a început doar după apariția unui documentar Recorder, care a expus un scandal național generat de sute de persoane înșelate de firmă. Acest lucru subliniază ideea că acțiunile anticorupție apar din senin doar atunci când există presiune publică sau când faptele sunt deja cunoscute pe scară largă.
Sunt menționate două scenarii în care procurorii români ar iniția investigații de corupție: fie primesc ordin de la superiori, fie există o neliniște publică majoră cauzată de evenimente sau dezvăluiri de presă. Se face distincția între cazuri de corupție cu dovezi clare, precum cele legate de excursiile Nordis sau cutiile de pantofi ale lui SORIN GRINDEANU, și acuzațiile aduse lui VIOREL PAȘCA, CIPRIAN CIUCU, DOMINIC FRITZ sau CRISTINA TRĂILĂ, în cazul cărora nu există precedente de fapte de corupție sau o imagine publică formată ca fiind infractori. Nicușor Dan a declarat recent că este „mulțumit de procurori”, confirmând, din perspectiva sa, acordul cu acțiunile acestora. Irosirea resurselor publice prin investigarea unor persoane nevinovate, la comandă politică, este considerată, de asemenea, o formă de corupție.
Sursa: Spotmedia.ro
