Procurorul-șef al DNA participă pentru prima oară la un podcast, abordând problema prescripției și criticând pasivitatea statului

Marius Voineag, șeful Direcției Naționale Anticorupție, a făcut recent o declarație neobișnuită pentru un procuror de rang înalt: a acceptat invitația de a participa la podcastul avocatului Florentin Tucă, într-un demers rar întâlnit în rândul procurorilor de rang superior din România. În cadrul discuției, Voineag a vorbit deschis despre limitele și provocările legate de prescripția răspunderii penale, lansând un mesaj subtil, dar clar, despre slăbiciunile statului și ale sistemului judiciar.

Răbdarea, o armă sortită eșecului?

Una dintre ideile centrale exprimate de Voineag privește conceptul de prescripție, care, în viziunea sa, reprezintă o “sancțiune pentru pasivitatea statului”, și nu pentru justiție. Procurorul a explicat că în anumite cazuri, multe dintre filele dosarelor sale sunt marcate de trecuturi îndepărtate, unele chiar “extrem de vechi”, iar pentru aceste cazuri, prescripția devine, în opinia sa, un obstacol insurmontabil în urmărirea penală.

Această declarație vine într-un context mai larg, în care sistemul judiciar românesc se confruntă cu critici constante legate de prescripție, care în unele situații limitează posibilitatea de a pedepsi infracțiuni grave, chiar și după trecerea multor ani de la comiterea acestora. Voineag a admis că această problemă nu este una exclusiv a justiției, ci a statului în ansamblul său, precizând că “nu este pentru pasivitatea justiției” că trebuie făcut mai mult pentru a preveni închiderea definitivă a dosarelor vechi din cauza termenelor legale.

Prescripția, o problemă de sistem care își cere reforme

În declarația sa, Voineag nu doar a criticat impactul prescripției, ci și a sugerat că răbdarea excesivă sau, mai exact, pasivitatea statului în gestionarea acestor termene poate afecta grav încrederea publicului în justiție. El a admis că, în unele cazuri, intervenția rapidă și eficientă a statului ar putea schimba cursul unor investigații, dar până acum, sistemul pare să fi fost mai preocupat să evite controversele legate de termene decât să asigure o urmărire penală temeinică.

De remarcat că, în ultimii ani, dezbaterile despre prescripție s-au intensificat în contextul încercărilor de reformare a legislației penale, în încercarea de a înăspri condițiile pentru închiderea dosarelor vechi și de a permite anchetelor independente să-și urmeze cursul fără riscul ca dosarele să fie închise din cauza termenelor legale.

O abordare mai transparentă și mai activă în lupta anticorupție

Implicarea unui procuror de rang înalt într-un podcast administrat de un avocat reprezintă în sine o schimbare de ton în discursul public legat de justiție și lupta împotriva corupției. Voineag pare să sublinieze, în mod subtil, că trebuie să se depună mai mult efort pentru depășirea barierelor legale și pentru asigurarea unui proces just, chiar și în fața termenelelor strânse.

Este pentru prima dată când un lider al DNA exprimă într-un mod public preocupările legate de limitele impuse de prescripție în contextul anchetelor anticorupție. Această abordare mai deschisă poate fi interpretată ca un semnal pentru întărirea dialogului dintre sistemul judiciar și societate, dar și ca o invitație la reforme care să permită o gestionare mai eficientă a dosarelor vechi, fără să fie sacrificate dreptatea sau integritatea.

Privit în ansamblu, discursul lui Marius Voineag relevă o preocupare sinceră pentru eficiența sistemului și o dorință de a depăși obstacolele legale care, în opinia sa, împiedică înfăptuirea justiției. În contextul actual, în care prescripția rămâne o temă delicată și controversată, declarația sa pare un pas către o reflecție profundă asupra necesității reformei legilor penale pentru a asigura o justiție mai activă și mai responsabilă. Rămâne de văzut dacă și autoritățile vor răspunde acestei solicitări pentru schimbare, în vederea consolidării încrederii în sistemul judiciar românesc.