Compania Națională Aeroporturi București (CNAB) a deschis recent procesul de licitație pentru realizarea unui pasaj subteran menajat special pentru traficul rutier de pe DN1, în proximitatea Aeroportului Internațional Henri Coandă din Otopeni. Măsura răspunde nevoii acute de fluidizare a traficului, care în perioadele de vârf devine un adevărat coșmar pentru pasageri și șoferi deopotrivă. Lucrarea vizează, în principal, partea de sud a aeroportului, unde se înregistrează cele mai frecvente blocaje din cauza intersecției aglomerate cu principalul drum de acces spre București.

### Modernizarea infrastructurii aeroportuare

Pasajul subteran a fost proiectat pentru a evita cozile lungi și întârzierile cauzate de traficul de tranzit și de cel destinatar atât terminalului de sosiri, cât și pentru cei aflați în drum spre Capitală. Conform estimărilor, investiția nu va depăși 1,8 milioane de lei, adică aproximativ 353.000 de euro, bani alocați pentru o lucrare cu un termen de finalizare de 12 luni. Aceasta înseamnă că, dacă toate etapele decurg conform planului, pasajul să fie gata de utilizare în vara anului 2024.

Documentația de licitație precizează explicit avantajele pe termen lung. Principalul obiectiv este optimizarea fluxurilor de trafic, pentru ca vehiculele din zona aeroportului să nu mai fie blocate în cozi interminabile, mai ales în orele de vârf. În plus, pasajul va contribui la reducerea semnificativă a timpului de așteptare, eliminând necesitatea acordării de prioritate la semafoare sau aşteptarea la intersecții. Siguranța rutieră va fi consolidată, reducându-se astfel riscul accidentelor în zonă, o preocupare constantă pentru autorități având în vedere volumul mare de trafic și vulnerabilitatea zonei.

### Legătura cu infrastructura rutieră mai amplă

Inițiativa face parte dintr-un plan mai amplu menit să modernizeze și să extindă infrastructura de transport din județul Ilfov. În contextul creșterii continue a traficului, CNAIR are în vedere extinderea DN1 la trei benzi pe sens, între aeroport și noul nod rutier cu A0, autostrada de Centură a Bucureștiului. Pe lângă această măsură, pasajul subteran va asigura și gestionarea fluxului sporit de pasageri care urmează să fie înregistrat odată cu finalizarea noului terminal de la Otopeni, un proiect de mare amploare în dezvoltarea Aeroportului Internațional „Henri Coandă”.

### Calendarul și tehnologia utilizată

Proiectarea trebuie făcută cu atenție pentru a nu afecta rețelele de utilități din zonă sau cele ale infrastructurilor feroviare și de metrou din apropiere. Compania câștigătoare va fi obligată să utilizeze tehnologia BIM (Building Information Modeling), o metodă avansată ce asigură o coordonare precisă a tuturor elementelor de construcție și infrastructură într-un model digital, încă din faza de proiectare.

Execuția pasajului subteran este planificată pentru a începe cel mai devreme în 2027, urmând ca finalizarea să fie așteptată în 2029, după o etapă de construcție de doi ani. Aceasta etapă va include nu doar săparea și montarea structurii, ci și integrarea cu rețelele existente și verificarea respectării tuturor normelor de siguranță și calitate.

### Progresul în infrastructura de metrou

Este de notat că, în paralel cu aceste proiecte, Metrorex a făcut progrese importante în extinderea rețelei de metrou spre Otopeni. Secțiunile sud și nord ale noii Magistrale M6 au înregistat un avans semnificativ, cu aproape 60% pentru structura de rezistență din partea sudică și recent forate pentru puțul de mare adâncime de la stația Washington în partea de nord. Aceste dezvoltări indică o tendință clară de creștere a accesibilității și de reducere a aglomerației pe principalele arterie de transport din și către aeroport.

Pe măsură ce proiectele se apropie de realizare, perspectivele pentru perioada următoare arată promițător, întrucât modernizarea infrastructurii nu doar că va fluidiza traficul, ci și va consolida poziția Otopeni ca un nod logistic și de transport important pentru regiune. Cu aceste investiții, Bucureștiul urmărește să își păstreze și să își intensifice statutul de centru regional de transport, într-un context economic în continuă dinamică.