Primăria Sectorului 6, în administrarea fostului primar Ciprian Ciucu, se află în centrul unei controverse legate de construcția și recepția unor parcări pentru biciclete fără autorizație de construire. Potrivit unui raport recent al Curții de Conturi, cele două parcări din zonele Bulevardul Timișoara 31 și Calea Crângași 58 au fost amenajate ilegal, fiind realizate în lipsa documentelor legale necesare.

Construcții ilegale și riscul desființării

Raportul Curții de Conturi, publicat la începutul acestui an, indică faptul că aceste parcări au fost construite fără autorizație, împotriva legii. Deși au fost recepționate în decembrie 2024, lucrările s-au desfășurat pe baza unui acord-cadru atribuit printr-o procedură simplificată în iulie 2024, pentru construcția a zece parcări pentru biciclete. Legislația românească prevede clar că orice construcție trebuie să aibă autorizație de construire emisă de primăria responsabilă pentru zona respectivă, iar în aceste cazuri, doar opt dintre cele zece proiecte aveau certificate de urbanism valabile. Pentru celelalte, încălcarea prevederilor legale este evidentă, iar inspectorii Curții de Conturi recomandă ca, dacă autorizațiile nu pot fi obținute retroactiv, construcțiile să fie demolate și să se înceapă recuperarea fondurilor investite.

Deși Primăria Sectorului 6 a anunțat în noiembrie 2024 că parcările sunt în faza de amenajare și au fost prezentate ca fiind “construcții sigure și moderne,” documentele oficiale arată altceva. În comunicatul public, reprezentanții instituției au inclus și cele două parcări realizate fără autorizație, ceea ce ridică semne de întrebare asupra legalității și transparenței procesului de construcție.

Firma clujeană care a generat controverse

Toate cele zece parcări pentru biciclete au fost realizate de firma Sky Park Systems SRL, cu sediul în Cluj-Napoca, controlată de fostul consilier local PNL din Cluj, Doru Mugurel Stoica. În ultimii ani, compania a încheiat contracte estimate la peste 4 milioane de lei cu Administrația Comercială Sector 6, precum și cu alte instituții din subordinea Primăriei Cluj-Napoca, controlată de Emanuel Boc.

Firma a apărut pe piață în 2015 și a cunoscut o creștere spectaculoasă a cifrei de afaceri în ultimii ani, de la 1,4 milioane de lei în 2020 la peste 15 milioane în 2024. În ciuda acestei extinderi rapide, istoria afacerilor și implicarea fostului consilier PNL în acest proiect continuă să ridice suspiciuni cu privire la criteriile de selecție și la privațiunile de transparență în atribuire.

Poziția fostului primar Ciprian Ciucu

Ciprian Ciucu susține acum că a aflat despre neregulile legate de aceste parcări abia după finalizarea lucrărilor. Într-un răspuns oferit reporterilor, a explicat că „știe că acea situație s-a rezolvat” și că „a aflat post-factum de ea,” afirmând că decizia de a construi a fost luată de conducerea Administrației Comerciale, nu de el. Totodată, fostul edil a precizat că, după constatarea ilegalităților, s-au făcut demersuri pentru obținerea autorizațiilor și pentru legalizarea lucrărilor, menționând că „parcările au autorizație de construcție și că contractul a fost atribuit în mod legal, în urma unei licitații.”

În același timp, el a respins afirmatia că ar fi avut vreo implicare politică în aceste contracte, respingând orice implicare din trecutul său politic. „Vă rog să-mi explicați de ce este relevant trecutul politic al deținătorului unei firme care a executat acele lucrări,” a spus Ciucu, accentuând că nu cunoaște personal pe patronul firmei și că nu a folosit vreodată politica pentru atribuirea contractelor.

Perspectivă și preocupări pentru transparență

Controversa din Sectorul 6 ilustrează o problematică mai largă legată de modul în care se gestionează proiectele de infrastructură în administrațiile locale, mai ales în contextul atribuiriilor directe și a lipsei de transparență. În timp ce primăria acționează pentru regularizare și caută soluții legale, întrebările legate de implicarea unor firme apropiate politic și de respectarea strictă a legislației rămân actuale.

Ultimele evoluții indică faptul că demersurile pentru obținerea autorizațiilor continuă, însă riscul ca aceste construcții să fie desființate dacă nu vor fi puse în legalitate persistă. Pentru cetățeni, cazul demonstrează importanța unui control riguros și a unei transparențe sporite în gestionarea proiectelor publice, mai ales atunci când fondurile publice sunt implicate într-un proces atât de critic pentru calitatea urbanistică și legalitatea infrastructurii municipale.