Primăria Capitalei încearcă să răspundă provocărilor de infrastructură și mobilitate urbană, însă progresele în aceste domenii sunt încetinite de probleme birocratice și financiare. Anunțată drept un plan ambițios pentru dezvoltarea Bucureștiului, inițiativa de modernizare a rețelei de tramvaie și a altor proiecte majore pare să se lovească de realitățile dure ale administrației locale, unde realizările concrete sunt încă limitate.

Progrese și obstacole în reabilitarea rețelei de tramvai

Unul dintre cele mai vizibile proiecte vizează modernizarea a circa 50 de kilometri de linii de tramvai, finanțate din surse europene. Cu toate acestea, realitatea pare să fie diferită de așteptări. Din întregul plan, doar 4,5 kilometri de linie au fost finalizați, fără ca aceste investiții să fi fost oficial recepționate de autorități. În plus, pe alte 26 de kilometri de trasee se află în curs de execuție lucrări, în zone precum bd. Expoziției, Str. Victor Popișteanu sau Calea Călărași, iar estimarea de finalizare este stabilită pentru 2029. În timp ce echipele continuă să lucreze, transportul alternativ este asigurat prin autobuze ale Societății de Transport București, însă aceste tergiversări afectează viața zilnică a bucureștenilor, doritori de un sistem de transport public modern și eficient.

Situația incertă a Pasajului Basarab și alte proiecte în așteptare

Un alt proiect în derivă este Pasajul Basarab, inaugurat în 2011, dar nerecepționat oficial. Lipsa unei verificări finale a dus la degradarea treptată a infrastructurii, în condițiile în care, din cauza nefinalizării formalităților, nu a fost întreținut corespunzător. Primăria Capitalei anunță că intenționează să finalizeze procedura de recepție pentru a putea începe, în sfârșit, lucrările de remediere și întreținere. În același timp, se pregătesc eforturi pentru extinderea și reabilitarea Bulevardului Dimitrie Pompeiu, precum și pentru finalizarea lucrărilor de la Prelungirea Ghencea, toate cu finalizare estimată pentru anul 2029.

Alte investiții majore și provocări bugetare

În plus, administrația locală are în plan alte proiecte de amploare, precum conservarea Palatului Voievodal Curtea Veche, reabilitarea Maternității Bucur și modernizarea infrastructurii de termoficare și iluminat public. Însă, fondurile alocate reprezintă o problemă majoră. Primarul Ciprian Ciucu a făcut recent un apel către coaliție și președintele Nicușor Dan, avertizând că dacă guvernul împart din nou resurse către sectoare, bugetul Bucureștiului riscă să fie “dărâmat”. Cu doar 317 milioane de lei primite în ianuarie, primăria nu reușește să acopere nici cele mai elementare cheltuieli, iar o parte semnificativă din aceste fonduri merg către salarii și datorii istorice. În aceste condiții, dezvoltarea orașului și investițiile esențiale sunt în pericol, iar municipalitatea rămâne vulnerabilă în fața unor probleme financiare cronice.

Perspectivele pentru următorii ani rămân incert, însă primăria încearcă să își reconfigureze planurile și să aloce resurse pentru proiecte strategice. Totodată, promisiunile edililor de a continua și de a finanța unele dintre cele mai importante investiții, cum ar fi reabilitarea Pasajului Basarab sau extinderea rețelei de tramvai, sunt considerate de mulți ca fiind condiționate de o mai bună gestionare a fondurilor și de sprijinul central. Într-o capitală unde traficul și calitatea vieții depind de deciziile politice și financiare, evoluțiile următoare vor indica dacă Bucureștiul va reuși vreodată să depășească aceste obstacole și să atingă standarde moderne de infrastructură și mobilitate.