Primăria Capitalei a lansat un proiect de modernizare a clădirii Centrului Cultural Lumina, pentru o sumă de peste 8,3 milioane de lei, într-o inițiativă menit să asigure reabilitarea și consolidarea acesteia într-o zonă cu risc seismic. Imobilul, situat pe Regina Elisabeta nr. 32, urmează să primească o renovare amplă, incluzând îmbunătățiri structurale și energetice pentru a-i reda statutul de centru cultural multifuncțional, cu sală de spectacole și spații destinate activităților artistice și educaționale.

Valoarea contractului, semnat pe 19 ianuarie de către Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic, reflectă efortul Capitalei de a investi în infrastructură culturală sigură și adaptată vremurilor. În ciuda acestui demers, planul de a transforma Centrul Lumina într-o filială a Centrului de Creație Artă și Tradiție București (CREART) a stârnit controverse și opoziție din partea Consiliului General al Municipiului București, care a respins inițiativa primarului Ciprian Ciucu de a federiza aceste instituții.

Controverse legate de management și risipă publică

Ideea primarului de a transfera activitatea și patrimoniul Centrului Lumina către CREART a fost criticată intens, mai ales în contextul în care bugetele acestei din urmă entități au fost asociate cu scandaluri legate de cheltuieli excesive. În ultimii ani, Buletin de București a dezvăluit că instituția a făcut achiziții discutabile, precum brazi de Crăciun cu prețuri exorbitante, de până la 4.500 de euro fiecare, sau alte cheltuieli considerate risipă. Aceste informații au alimentat nemulțumirea publicului și a consilierilor locali, mai ales în cazurile în care fondurile publice par să fie gestionate cu superficialitate.

Imobilul Centrului Cultural Lumina acoperă aproximativ 800 mp și este încadrat într-o zonă protejată, cu risc seismic de clasa RS III. Aceasta înseamnă că, în cazul unui cutremur major, clădirea poate suferi degradări structurale, dar fără a pune în pericol stabilitatea ansamblului. Cu toate acestea, intervențiile planificate vizează consolidarea fundației și a elementelor structurale, alături de economisirea energiei, pentru a crește performanța energetică a clădirii.

Lucrări și controverse politice

Contractul pentru reabilitare a fost atribuit unei asocieri între firmele Santia Partner Construct și Yardman, cunoscute pentru experiența lor pe piața construcțiilor, dar și pentru controverse legate de gestionarea banilor publici. Durata totală a lucrărilor este estimată la 19 luni, timp în care se vor realiza atât consolidări, cât și renovări energetice și de infrastructură. Suma totală, de peste 8,3 milioane de lei, nu include dotările interioare, care vor fi achiziționate separat.

Între timp, intențiile de a desființa și transfera această instituție culturală au fost blocate în Consiliul General, membri ai forului opunându-se ferm planurilor de a elimina aceste centre, acuzate de primar că „nu mai au niciun fel de rațiune de a mai exista, dar cheltuie banii pe chirii, pe mașini, pe fel și fel de prostii”. În acest cadru, proiectele de hotărâre menite să transfere patrimoniul Lumina către CREART – o instituție criticată pentru risipa de fonduri publice — nu au fost aprobate.

Încercări de consolidare a controlului bugetar și a transparenței

De la începutul anului, în timp ce Primăria Capitalei încearcă să optimizeze cheltuielile, au fost făcute și eforturi pentru a limita risipa, însă aceste demersuri sunt adesea contestate în contextul unor investiții oneroase sau decizii controversate. Planurile de a transforma Centrul Lumina într-un centru cultural modern și sigur, în pofida faptului că clădirea a fost criticată, continuă să stârnească dezbateri despre politicile culturale și gestionarea banilor publici în București.

Rămâne de văzut dacă, odată cu finalizarea reabilitării, centrul cultural își va regăsi rolul de a fi o verigă importantă în scena artistică a Capitalei, sau dacă interesele politice și controversele de management vor continua să umbrească această inițiativă. Cu siguranță, însă, această poveste va fi urmărită cu atenție de către cetățeni, care speră la o administrație mai transparentă și mai responsabilă.