Un număr de primari din orașe importante și-au exprimat luni nemulțumirea față de decizia premierului Ilie Bolojan, conform căreia noile taxe locale pe proprietăți, care vor crește automat de la începutul anului viitor, vor fi păstrate la bugetul statului. Aceste informații au fost confirmate pentru un site de știri de către surse din zona politică.
Luni, Bolojan i-a informat pe primarii reuniți în cadrul Adunării Generale a Asociației Municipiilor că majorarea veniturilor generate de aceste noi taxe va rămâne în mare parte la nivelul statului. El chiar a menționat că este posibil ca întregul surplus din aceste taxe să fie direcționat către bugetul central.
De asemenea, trebuie amintit că parlamentul a adoptat după asumarea guvernului o lege care prevede creșterea, de la 1 ianuarie, a impozitelor locale pe proprietăți și autoturisme. Această lege a fost însă trimisă înapoi la CCR pentru motive care nu țin de taxele locale, iar premierul a precizat că se așteaptă ca parlamentul să o aprobe în cursul acestei săptămâni.
Premierul a explicat că, indiferent de cine va forma viitorul guvern, România nu va putea transfera în continuare fondurile către autoritățile locale, așa cum a făcut anterior. El a subliniat că această metodă reprezintă unul din instrumentele utilizate pentru reducerea deficitului. În toate calculele, creșterea impozitului pe proprietate a fost considerată ca fiind benefică pentru scăderea deficitului național, fiind apreciat că sumele încasate în plus nu vor fi transferate în continuare de la bugetul de stat, ci vor reduce transferurile obișnuite, precum cele din TVA sau alte venituri fiscale.
În răspuns, mai mulți primari au spus că această propunere îi nemulțumește, deoarece vor fi percepuți de cetățeni ca fiind responsabili de creșterea taxelor pentru locuințe și mașini, însă bugetele locale nu vor primi beneficiile acestor taxe. Un primar a menționat, sub protecția anonimatului, că nu va mai avea motivația să creeze locuri de muncă bine plătite în orașul său pentru că surplusul generat de noile taxe va merge direct la guvern, fără a aduce avantaje comunității.
Premierul a adus în discuție și problema risipelor bugetare din anii anteriori, cauzate de proiecte de investiții supracontractate care au dus la creșterea deficitului, aproape de un nivel critic capable să bage România în incapacitate de plată. El a spus că gestionarea investițiilor a fost extrem de dificilă din cauza supracontractării și a lipsei de coordonare, dar și a dificultăților de planificare, exemplificând cu situația fondurilor europene: inițial, România a semnat contracte pentru aproape 28 de miliarde de euro, dar a ajuns să finanțeze proiecte în valoare de peste 47 de miliarde, apoi a pierdut 8 miliarde din cauza restricțiilor europene, rămânând cu doar puțin peste 20 de miliarde. Aceasta a evidențiat una dintre provocările majore ale managementului proiectelor naționale.

Fii primul care comentează