Experții juridici ai Uniunii Europene analizează o metodă pentru a evita necesitatea unanimitarului pentru a redirecționa cei 140 de miliarde de euro din activele rusești confiscate către Ucraina. Prim-ministrul ungar Viktor Orbán se opune planului UE, însă Comisia Europeană susține că a identificat o soluție legală pentru a exclude Ungaria de la procesul decizional, conform unei publicații specializate în știri europene.

În mod obișnuit, o măsură atât de drastică precum confiscarea fondurilor Rusiei ar fi necesitat acordul tuturor celor 27 de state membre, conferindu-i efectiv lui Orbán dreptul de veto, având în vedere apropierea sa de președintele rus Vladimir Putin. Datorită implicării sale anterioare în blocarea sancțiunilor împotriva Kremlinului, experții europeni lucrează la un plan care să permită adoptarea deciziei privind „împuternicirea de reparații” pentru Ucraina cu majoritate calificată.

Potrivit unor surse ale publicației respective, Comisia Europeană intenționează să se bazeze pe o serie de concluzii ale Consiliului European, acceptate de liderii UE, inclusiv de Orbán, la sfârșitul anului trecut. În aceste concluzii s-a afirmat că „Activele Rusiei ar trebui să rămână înghețate până când Rusia încetează războiul de agresiune și repară daunele cauzate”. La momentul respectiv, declarația era interpretată în principal ca fiind o recomandare pentru menținerea înghețării fondurilor, în special la banca Euroclear din Belgia, și utilizarea dobânzilor pentru susținerea eforturilor de război.

Noua strategie a Comisiei se bazează pe ideea că această declarație oferă un cadru legal suficient pentru a schimba regulile sancțiunilor de la unanimitate la decizii cu majoritate calificată. Pentru ca această schimbare să fie valabilă, ar fi nevoie de acordul tuturor sau al majorității statelor membre, ceea ce necesită un nivel înalt de consens politic la nivelul liderilor UE. Într-un document adresat ambasadorilor UE, oficialii au menționat că „acest lucru ar necesita un acord politic de nivel înalt din partea tuturor sau a majorității șefilor de stat sau de guvern”.

Totuși, obținerea unui acord larg nu va fi ușor, în special din cauza unor țări precum Slovacia, care sunt favorabile Rusiei, precum și din cauza poziției lor asupra fondurilor. În plus, guvernul belgian și-a exprimat deja reticența față de propunere, temându-se de riscul ca expunerea la reacții legale din partea Moscovei să poată afecta activele și instituțiile financiare vulnerabile, precum banca Euroclear, care gestionează activele rusești blocate. Prim-ministrul belgian a afirmat că „să luăm banii lui Putin și să lăsăm riscurile în seama noastră. Asta nu se va întâmpla, vreau să fiu foarte clar în privința asta”. El a mai adăugat că, dacă țările vor percepe că fondurile pot dispărea oricând, dacă politicienii europeni consideră că este necesar, se pot retrage din zona euro.

Cu toate acestea, reprezentantul belgian a spus că țara sa este dispusă să continue discuțiile și că, în general, Belgia susține măsurile împotriva Rusiei, deși preferă să fie evitata riscul afectării fondurilor naționale. O soluție pentru belgieni ar fi ca alte state UE să intervină pentru a înlocui fondurile blocate și trimise la Kiev, cu instrumente financiare comune.

Liderii Uniunii Europene se vor reuni în săptămânile următoare, la o conferință în Copenhaga, pentru a discuta despre posibilitatea unui împrumut. Deciziile oficiale urmează să fie luate la summitul de la sfârșitul lunii octombrie, după ce miniștrii de finanțe vor analiza în detaliu propunerea în Luxemburg, pe data de 10 octombrie.

De la începutul invaziei Rusiei în Ucraina, în februarie 2022, cele mai multe active rusești au fost blocate la banca Euroclear. O parte dintre acestea au fost investiții în obligațiuni guvernamentale occidentale, care au ajuns la scadență și au fost convertite în numerar, acum păstrat în conturi ale Băncii Centrale Europene.



Sursa articol