Românii amână controalele medicale regulate, preferând să meargă la doctor doar când se confruntă cu o problemă de sănătate, arată un nou studiu realizat de Universitatea de Medicină și Farmacie din Târgu Mureș. Această abordare reactivă a prevenției medicale este o preocupare majoră, mai ales că România se confruntă cu o rată ridicată a deceselor prevenibile.
Prevenția, o prioritate neglijată
Studiul arată că vizitele și analizele medicale preventive sunt efectuate rar, în special înainte de vârsta de 40 de ani. Această tendință plasează România pe primul loc în Uniunea Europeană la capitolul deceselor care ar putea fi evitate printr-o prevenție adecvată. Lipsa de interes pentru prevenție este îngrijorătoare, mai ales în contextul în care bugetul alocat pentru prevenția medicală este mult sub media europeană.
Analizele uzuale sunt efectuate rar, iar controalele periodice încep, de regulă, după vârsta de 40 de ani, concluzionează studiul. Factorii care contribuie la această situație sunt multipli. Teama de un diagnostic negativ, lipsa timpului, stresul, comoditatea și vulnerabilitățile sistemului medical joacă un rol important. Doar 56% dintre români consideră că accesul la serviciile preventive este ușor, în timp ce aproape 30% au raportat dificultăți.
Problemele sistemului de sănătate, un obstacol major
Situația actuală din sistemul de sănătate contribuie la această reticență față de prevenție. Mulți români se plâng de birocrație, de lipsa de informare și de dificultatea de a accesa servicii medicale de calitate. Aceste probleme, alături de subfinanțare și de infrastructura deficitară, sabotează eforturile de promovare a prevenției. Într-un context politic marcat de provocări, cu Ilie Bolojan la conducerea guvernului și Nicușor Dan președinte, reforma sistemului de sănătate rămâne o prioritate.
România alocă doar 1,4% din bugetul de sănătate pentru prevenție, comparativ cu media europeană de 3,4%. Această discrepanță evidențiază o lipsă de investiții în măsuri care ar putea salva vieți și reduce costurile de sănătate pe termen lung. Studiul a fost realizat în perioada septembrie–octombrie 2025, prin interviuri online și față în față, pe un eșantion reprezentativ la nivel național de 1.031 de persoane cu vârsta între 20 și 65 de ani.
